Concordatul preventiv: o măsură reală anti–criză pentru comerciantul român

Dar, era oare oportună reglementarea unei noi proceduri în condiţiile existenţei instituţiei reorganizării judiciare?

Da, concordatul prezintă avantaje nete faţă de reorganizare, iar cele două sunt proceduri aplicabile în situaţii diferite. În vreme ce reorganizarea se aplică societăţii în incapacitate de plată, spre exemplu, concordatul se aplică celei care se află doar într-o dificultate financiara.

Care sunt avantajele concordatului în raport cu reorganizarea?

Cele mai importante sunt: rapiditatea, confidenţialitatea, cu principala sa consecinţă: menţinerea valorii de piaţă şi eficienţa.

Concordatul este o procedură care se desfăşoară într-un termen general de un an şi jumătate, în comparaţie cu reorganizarea care durează aproximativ dublu.

Este o procedură confidenţială, care nu afectează reputaţia societăţii, păstrează cotaţia de piaţă a afacerii şi care are şanse mult mai mari de reuşită decât reorganizarea care –în 3 ani şi jumătate de aplicare a legii nr. 85/2006 - nu s-a dovedit foarte eficientă în România.

De asemenea, antrenează un minimum de resurse financiare şi umane, comerciantul continuându-şi « afacerea obişnuită » şi – poate cel mai important lucru – sporeşte substanţial independenţa mediului de afaceri faţă de puterea judecătorească, datorită caracterului extrajudiciar.

Ce ar mai trebui să ştie comerciantul care doreşte să apeleze la concordatul preventiv?

Odată cu depunerea ofertei de concordat se poate solicita instanţei suspendarea provizorie a măsurilor de urmărire silită, iar de la data comunicării hotărârii de constatare a concordatului, executarea silită se suspendă de drept.

Curgerea dobânzilor şi penalităţilor faţă de creditorii semnatari încetează, iar procedura insolvenţei nu poate fi deschisă pe toată durata concordatului.

De asemenea, concordatul permite avansarea în rang a creditorilor chirografari, aceştia dobândind drepturi egale cu cele ale creditorilor garantaţi.

Ce se întâmplă însă cu creanţele creditorilor care nu votează concordatul?

La cererea conciliatorului, judecătorul poate impune creditorilor nesemnatari, sub condiţia acordării de garanţii, un termen de max. 18 luni de amânare a scadenţei creanţelor, în care nu vor curge dobânzi şi penalităţi.

În final, cine aplică concordatul, încotro trebuie să se îndrepte societatea în dificultate?

Conciliatorul este cel care negociază pentru ajungerea la concordat şi supraveghează aplicarea clauzelor sale. Acesta este un practician în insolvenţă care îl va sprijini pe comerciant în demersul acestuia de a se redresa.