Dimensionarea personalului din administraţia publică
Florentin Paşa
În perioada actuală, o reformă importantă este necesar să se realizeze şi în administraţia publică unde este angajat un important număr de persoane. Acţiunile de reducere a personalului din acest domeniu au fost până în prezent sporadice, lente şi fragmentate deoarece bugetarii au avut o pregătire insuficientă pentru a răspunde permanent exigenţelor posturilor ocupate, nu au existat reglementări clare privind funcţia publică, iar managementul public s-a efectuat empiric.
Diminuarea cheltuielilor cu personalul bugetar, necesitatea ca sectorul privat să intre în parteneriat cu o administraţie publică modernă şi flexibilă, extinderea introducerii tehnicii de calcul pentru a răspunde cu operativitate la solicitările cetăţenilor sunt deziderate majore care impun reforma.
Totodată, reforma este necesar să se consolideze pe acţiuni profesionalizate care să utilizeze valori şi personal specializat, cu înaltă calificare, capabil să se poată orienta permanent către realizarea obiectivelor în condiţii de calitate.
Programul de Guvernare referitor la accelerarea reformei în administraţia publică centrală şi locală, este necesar să aibă în vedere obiective cum sunt:
- restructurarea profundă a administraţiei centrale şi locale;
- schimbarea de fond a raportului dintre administraţie şi cetăţean;
- descentralizarea serviciilor publice şi consolidarea autonomiei administrative şi financiare;
- demilitarizarea unor servicii comunitare;
- depolitizarea structurilor administraţiei publice şi eliminarea clientelismului politic;
- stoparea birocraţiei;
- asigurarea coerenţei actului administrativ şi perfecţionarea managementului în administraţie;
- aplicarea unor politici raţionale de dezvoltare şi modernizare a localităţilor rurale şi urbane;
- crearea funcţionarului bugetar neimplicat politic, profesionist, bazat pe merite şi orientat spre performanţă;
- creşterea responsabilităţii şi a independenţei profesionale;
- îmbunătăţirea politicilor de resurse umane;
- dezvoltarea capacităţii manageriale a personalului din instituţiile sistemului administrativ.
- sporirea evidentă a eficienţei administraţiei publice centrale.
Pentru îndeplinirea acestor obiective se impune adoptarea şi aplicarea unei strategii guvernamentale privind accelerarea reformei în administraţia publică care este necesar să definească şi să îndeplinească profesionalizarea bugetarilor, îmbunătăţirea sistemului de recrutare şi selecţie şi respectiv dezvoltarea mecanismelor care au ca rezultat creşterea mobilităţii şi specializării acestora în cadrul funcţiei pe care o îndeplinesc.
Funcţia publică definită de Legea nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici ca fiind ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor stabilite de autoritatea sau instituţia publică în scopul realizării competenţelor sale, se identifică prin raportare la conceptul de autoritate publică şi include persoanele investite cu prerogative de putere publică. Totodată, acest concept evocă statutul oricărei persoane care exercită prerogativele unei funcţii publice, independent de tipul organului sau de nivelul la care acestea se manifestă.
În acest context există o deosebire între funcţionarul public şi salariat; funcţionarul public este purtător al autorităţii publice, iar regimul lui juridic este guvernat de normele dreptului public, pe când salariatul este un exponent al unor activităţi corespunzătoare profilului şi specialităţii sale, supus normelor dreptului muncii.
Titularul unei funcţii publice este funcţionarul public. Din punct de vedere al competenţei decizionale, funcţiile publice pot fi: de conducere, de execuţie şi specifice.
Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici asigură gestiunea funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici la nivel naţional. Gestiunea funcţiei publice este activitatea de organizare a carierei funcţionarului public, de la debutul acesteia până la încheierea ei. Cariera reprezintă elementele care concretizează situaţia juridică a funcţionarului public din momentul în care autoritatea investită cu puterea de numire, emite actul de numire până în momentul în care, un alt act juridic sau un fapt juridic încheie activitatea sau calitatea de funcţionar public.
Managementul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici are ca obiect cunoaşterea proceselor şi relaţiilor de management care privesc funcţia publică şi funcţionarii publici, în vederea formulării şi aplicării de principii şi acte normative pentru perfecţionarea sistematică a gestiunii funcţiei publice. Aceasta reprezintă condiţia indispensabilă pentru îmbunătăţirea structurilor organizatorice potrivit obiectivelor şi activităţii instituţiilor publice. Managementul trebuie să asigure servicii publice eficiente corespunzătoare nevoii sociale şi în interesul major al publicului.
Reforma managementului funcţiei publice şi al funcţionarilor publici trebuie să urmărească schimbarea mentalităţilor actuale, a unor procese şi structuri complexe. Fluiditatea procesului de reformă se asigură prin îndepărtarea celor care astăzi ocupă funcţii de conducere şi se opun schimbării. Este necesar să se trecă la formarea şi dezvoltarea unui corp profesionist de funcţionari publici, stabil, care să contribuie la eficientizarea sistemului administrativ şi îmbunătăţirea relaţiilor dintre administraţie şi cetăţeni.
Sistemul de valori pe care se bazează managementul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici are în vedere:
- profesionalismul de care trebuie să dea dovadă orice funcţionar public;
- performanţa funcţionarilor publici;
- transparenţa actului administrativ şi a activităţilor din cadrul structurilor administrative;
- neutralitatea din punct de vedere politic a funcţionarilor publici, care impune o abţinere de la exprimarea opiniilor lor politice;
- comunicarea internă şi externă, care are un rol important în eficientizarea sistemului administraţiei publice şi în schimbarea de fond a raportului dintre administraţie şi cetăţean;
- etica funcţionarilor publici este fundamentală, avându-se în acest sens în vedere şi realizarea unui cod etic al funcţionarilor publici;
- demnitatea comportametului profesional şi extraprofesional, care îl obligă pe funcţionarul public să se abţină de la acţiuni şi manifestări care afectează prestigiul funcţiei publice pe care o ocupă şi al autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea;
- spiritul de echipă este necesar în vederea creşterii funcţionalităţii autorităţilor şi instituţiilor publice.
Reforma administraţiei publice, la nivel central şi local, prin utilizarea unui corp de funcţionari publici competenţi va îmbunătăţi colaborarea între administraţie şi public, contribuind astfel la îndeplinirea criteriilor stabilite în domeniu pentru ţările membre ale Uniunii
VIDEO
ARHIVA REVISTA TIPĂRITĂ
În perioada martie 2008 - decembrie 2009, revista Consulting Review a apărut în format de tipar, în fiecare lună.