Medierea. Alternativă la calea instanţei
Eugenia Iorgoaea
Expert contabil judiciar
Iorgoaea & Asociatii
Orice proces reprezintă o mare pierdere de timp şi bani. Nemaivorbind de oboseală, nervi, sentimentul de neputinţă... Din păcate, multă lume trăieşte cu impresia că nu există decât calea instanţei, că numai în sala de judecată se poate soluţiona o cauză. Puţină lume a ştiut până acum că în România funcţionează şi instituţia medierii, o cale alternativă de a ajunge la soluţionarea disputelor. Legea 192/2006, completată cu Legea 370/2009, a reglementat această procedură şi avem toată încrederea că în scurt timp medierea va căpăta amploare şi îşi va ocupa locul pe care îl merită. Oricum, în urma completărilor apărute, art.6 din Legea 192/2006 prevede ca: “Organele judiciare şi arbitrale, precum şi alte autorităţi cu atribuţii jurisdicţionale, informează părţile asupra posibilităţii şi a avantajelor folosirii procedurii medierii şi le îndrumă să recurgă la această cale pentru soluţionarea conflictelor dintre ele.” Astfel, fără a apărea obligativitatea prealabilă a medierii, părţile aflate în litigiu vor fi informate asupra existenţei acestei căi alternative, precum şi asupra avantajelor medierii.
Cum a început?
Medierea are o tradiţie lungă, istoricii îi situează apariţia în perioada comerţului fenician, înţelesul actual apărând în Grecia şi Roma Antică. În ţările anglo-saxone mare parte din diferende se soluţionează pe această cale, în domeniul comercial procentul acordurilor obţinute astfel atingând chiar şi 90%. Este însă o procedură foarte împământenită în ţări europene dezvoltate, cum ar fi Germania, Austria, Italia.
Pe ce se bazează medierea?
Pe caracterul voluntar, precum şi pe conceptele de neutralitate, imparţialitate şi confidenţialitate! Părţile care se prezintă în faţa mediatorului o fac din proprie dorinţă, conştiente că este mult mai util să ajungă la o înţelegere conformă cu nevoile lor, decât să se supună sentinţei unui terţ, respectiv instanţei. Mediatorul este o persoană neutră în raport cu cauză în dispută, nepărtinitoare şi personal neinteresată în modul de rezolvare a diferendului. Şi, foarte important, confidenţialitatea este absolută, garantată prin lege.
În ce constă diferenţa între mediere şi calea instanţei?
În cadrul procedurii de mediere conflictul nu va fi rezolvat de către judecător sau de către mediator. Acesta din urmă este un mijlocitor neutru, fără drept de decizie. Mediatorul este o persoană instruită în tehnici specifice şi care va spijini şi îndruma părţile aflate în conflict să ajungă prin discuţii la o soluţie reciproc acceptată, consfinţită printr-un acord de mediere. Acesta are valoarea unui înscris sub semnătură privată şi este opozabil instanţei sau notarului.
Ce avantaje prezintă medierea?
Soluţia găsită prin dialog reprezintă un succes al ambelor părţi! Nu există, ca în cazul soluţiior pronunţate de instanţă, un învingător şi un învins ci, pentru că se ţine cont de interesele ambelor părţi, doi câştigători! Din moment ce soluţia găsită nu este fundamentată pe norme de drept, ci este orientată spre interesul comun, este lăsată deschisă şi uşa unei viitoare colaborări. În afară de aceasta, medierea dă roade de cele mai multe ori mult mai repede decât ar fi de aşteptat în cazul unui proces. Costurile ce trebuie avute în vedere sunt mult mai mici. Mai mult, în cazul în care un litigiu se află deja în instanţă, există dreptul legal al părţilor de a cere suspendarea procesului în vederea medierii, iar în cazul în care se ajunge la un acord, instanţa se va pronunţa pe baza acestuia şi va returna taxa de timbru anterior achitată.
Care este valoarea juridică a unei medieri reuşite?
La încheierea oricărei medieri mediatorul va redacta un proces verbal. În plus va fi redactat acordul de mediere, acesta detaliind înţelegerea la care s-a ajuns. Acordul de mediere are valoarea unui înscris sub semnătură privată şi poate fi supus verificării notarului public, în vederea autentificării ori, după caz, încuviinţării instanţei de judecată.
Ce se întâmplă dacă părţile nu se înţeleg?
Atunci părţile se adresează instanţei. Dacă medierea a fost solicitată în timpul desfăşurării procesului, acesta fiind suspendat pe această perioadă, procesul se reia fără a apărea costuri suplimentare. Procedura de mediere se închide prin încheierea unei înţelegeri între părţi în urma soluţionării conflictului, prin constatarea de către mediator a eşuării medierii sau prin depunerea contractului de mediere de către una dintre părţi. Sunt deasemenea, posibile şi înţelegeri parţiale, caz în care oricare dintre părţi se poate adresa instanţei pentru problema rămasă nerezolvată.
Unde are loc medierea? La tribunal?
Nu, nici vorbă. Medierea se va desfăşura de obicei la sediul mediatorului. Dacă se doreşte altfel, medierea poate avea loc în orice spaţiu, cu condiţia ca acesta să fie agreat de ambele părţi şi să poată fi asigurată discreţia şi confidenţialitatea. Acest fapt este deosebit de important pentru că în multe cazuri confidenţialitatea este extrem de importantă pentru părţi. În plus, o atmosferă relaxată, o „masă rotundă“ cu o cafea bună, un cadru confortabil şi ocazia de a purta un dialog civilizat, toate acestea reprezintă un prim pas spre rezolvarea problemei.
Care sunt costurile medierii?
Legea nu stabileşte onorarii sau tarife în acest caz. Costurile reprezintă obiectul unui acord între părţi şi mediator şi, dacă nu se stabileşte altfel, vor fi suportate în mod egal de către părţi. Poate fi vorba de un onorariu fix, de un tarif pe oră sau se poate stabili şi un onorariu de succes.
În ce cazuri se poate apela la mediere?
Pe lângă rezolvarea aspectelor comerciale, medierea reprezintă o soluţie alternativă pentru cauzele civile, dar şi pentru cele penale, atunci când, potrivit legii, retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală. Medierea are însă un rol important şi în conflictele de familie. Pot fi rezolvate prin mediere neînţelegerile dintre soţi privind continuarea căsătoriei, exerciţiul drepturilor părinteşti, stabilirea domiciliului copiilor, contribuţia părinţilor la întreţinerea copiilor, precum şi orice alte neînţelegeri care apar în raporturile dintre soţi cu privire la drepturi de care ei pot dispune potrivit legii. Se mai poate apela la mediere pentru rezolvarea unor conflicte la locul de muncă, cum ar fi discriminarea, hărţuirea, administrarea muncii, plângeri şi prejudicii, pentru soluţionarea unor dispute publice legate de mediu sau de utilizarea pământului, precum şi multe altele.
Cum putem găsi un mediator?
Din Tabloul Mediatorilor Autorizaţi din România. Acesta este întocmit de Consiliul de Mediere şi poate fi găsit pe site-ul acestuia, la adresa http://www.cmediere.ro/index.php?mid=3&smid=16.
VIDEO
ARHIVA REVISTA TIPĂRITĂ
În perioada martie 2008 - decembrie 2009, revista Consulting Review a apărut în format de tipar, în fiecare lună.