Necesitatea respectării Normelor de tehnică legislativă la întocmirea Notelor de fundamentare care stau la baza elaborării fiecărei ordonanţe şi hotărâri ale Guvernului

În condiţiile în care „Nota de fundamentare” a unui nou act normativ este întocmită cu respectarea prevederilor legale în vigoare, aceasta constituie o sursă informaţională deosebit de importantă, uneori singura şi decisivă, pentru a înţelege corect ceea ce a vrut să reglementeze legiuitorul prin formularea fiecărui articol dintr-o ordonanţă sau hotărâre a Guvernului.

Nota de fundamentare este un instrument de prezentare şi motivare, elaborată în vederea evaluării impactului proiectelor de acte normative asupra domeniilor social, economic şi de mediu, asupra bugetului general consolidat, precum şi în vederea asigurării coerenţei legislative.

Nota de fundamentare este un instrument de prezentare şi motivare obligatoriu, atât pentru proiectele de ordonanţă şi de ordonanţă de urgenţă, cât şi pentru proiectele de hotărâre a Guvernului ce au un impact asupra domeniilor social, economic şi de mediu, asupra bugetului general consolidat sau asupra legislaţiei în vigoare.

În „Nota de fundamentare” a fiecărui act normativ trebuie prezentat, obligatoriu, descrierea situaţiei actuale, schimbări preconizate, impactul macroeconomic, impactul asupra mediului de afaceri, impactul social şi impactul financiar bugetar

Impactul financiar bugetar al unui act normativ se poate stabili numai în condiţiile în care se porneşte de la impactul financiar bugetar al fiecărui „element structural”, care este “articolul”.

În condiţiile în care, în cadrul „Notei de fundamentare”, impactul financiar bugetar este temeinic calculat pe fiecare alineat (ca subdiviziune a articolului) şi pe fiecare articol, se poate determine, în mod real, impactul financiar bugetar al întregului act normativ.

Acesta este şi scopul pentru care se întocmeşte documentul „Notă de fundamentare” care însoţeşte fiecare ordonanţă de urgenţă, ordonanţă şi hotărâre a Guvernului.

În condiţiile în care Nota de fundamentare” a unui nou act normativ a fost întocmită cu respectarea prevederilor legale în vigoare, aceasta constituie o sursă informaţională deosebit de importantă, uneori singura şi decisivă, pentru a înţelege corect ceea ce a vrut să reglementeze legiuitorul prin formularea fiecărui articol dintr-o ordonanţă sau hotărâre a Guvernului.

Actele normative prin care se reglementează notele de fundamentare

Caracterul obligatoriu, scopul, modul de elaborare şi structura notelor de fundamentare sunt reglementate prin „Legea nr. 24/2000, republicată, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative”, „Hotărârea Guvernului nr. 1.361/2006 privind conţinutul instrumentului de prezentare şi motivare a proiectelor de acte normative supuse aprobării Guvernului” şi (mai puţin) prin „Hotărârea Guvernului nr. 561 din 10 mai 2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării”.

Pentru o deplină edificare asupra problemei în discuţie, în anexe se prezintă următoarele materiale:

Anexa nr. 1: „Prevederi din Legea nr. 24/2000, republicată, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative cu privire la expunerile de motive, notele de fundamentare şi studiile de impact pe care trebuie să le conţină proiectele de acte normative”.

Anexa nr. 2: „Hotărârea Guvernului nr. 1.361/2006 privind conţinutul instrumentului de prezentare şi motivare a proiectelor de acte normative supuse aprobării Guvernului cu privire la expunerile de motive, notele de fundamentare şi studiile de impact pe care trebuie să le conţină proiectele de acte normative”.

Anexa nr. 3: „Nota de fundamentare a Guvernului României la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226 din 30 decembrie 2008 privind unele măsuri financiar-bugetare”. (Sursa:http://www.gov.ro/nota-de-fundamentare-la-oug-nr-226-2008-din-30-12-2008__l1a103860.html).

De la ceea ce s-a vrut a se obţine prin notele de fundamentare, la ceea ce s-a obţinut

Din „Nota de fundamentare” a unui act normativ, în cazul în care aceasta a fost întocmită cu respectarea prevederilor legale în vigoare, trebuie să rezulte cu claritate:

1. Impactul financiar bugetar pe fiecare alineat, pe fiecare articol şi pe total act normativ, pe anul curent şi pe următorii 5 ani.

2. Ceea ce a vrut să reglementeze legiuitorul prin formularea fiecărui alineat şi articol, dintre cele care conţin reglementări fiscale.

Confirmarea că „Notele de fundamentare”, care însoţesc actele normative, nu sunt întocmite cu respectarea prevederilor legale în vigoare rezultă foarte clar din faptul că din textul acestora nu rezultă precis impactul financiar bugetar pe fiecare alineat, pe fiecare articol şi pe total act normativ, nici chiar pe anul curent şi cu atât mai mult pe următorii 5 ani, aşa cum prevede legea.

Altfel spus, dovada cea mai bună că „Notele de fundamentare” nu sunt elaborate cu o temeinică fundamentare a influenţei financiar – bugetare a fiecărui alineat, a fiecărui articol şi, prin însumare, pe total act normativ, rezultă fie şi numai din faptul că:

1. Acestea nu conţin în textul lor impactul financiar bugetar pe fiecare alineat, pe fiecare articol şi pe total act normativ, nici chiar pentru anul curent.

2. Influenţele financiar bugetar sunt prezentate:

2.1. Numai la nivel de „total act normativ”.

2.2. Sub forma unor formulări „la general”, din care nu se poate stabili influenţa financiar – bugetară, pozitivă (creşteri de venituri, reduceri de cheltuieli, sau ambele), sau negativă (reduceri de venituri, creşteri de cheltuieli, sau ambele), a fiecărui alineat şi a fiecărui articol.

3. Influenţa prevederilor legale, din „Notele de fundamentare”, asupra bugetului asigurărilor sociale de sănătate, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului asigurărilor sociale de şomaj, bugetului de stat, chiar şi numai pentru anul curent, sunt foarte diferite de cele reale, confirmarea cea mai bună în acest sens fiind frecventele rectificări bugetare.

Prin H.G. nr. 1.361/2006 se prevăd elementele obligatorii pe care trebuie să le conţină „Nota de fundamentare” a fiecărui act normativ din domeniul financiar – bugetar.

La „Descrierea situaţiei actuale” ar trebui să se acorde o atenţie deosebită prezentării realiste a: inechităţilor în impozitare; efectelor generate de consumul de vicii şi de lux sfidător, teribilist; inechităţile în impozitare; prevederile legale care conţin numeroase şi grave neajunsuri în reglementare şi altele asemenea.

În cadrul paragrafului „Schimbări preconizate” accentul ar trebui pus pe măsurile financiar – bugetare pozitive, prin care are loc o diminuare de cheltuieli bugetare, un spor de venituri bugetare, atât o diminuare de cheltuieli bugetare, cât şi o creştere de venituri bugetare; pe măsurile financiar – bugetare negative, prin care are loc o creştere de cheltuieli bugetare, o reducere de venituri bugetare, atât o creştere de cheltuieli bugetare, cât şi o reducere de venituri bugetare.

La „Impactul social”, cu toate că acesta este deosebit de important, este ignorat, marea majoritate a notelor de fundamentare prevăzând măsuri politicianiste, care nu au nimic comun cu efectele reale pe care le generează în rândul persoanelor fizice şi juridice aplicarea actului normativ respectiv.

În cadrul „Impactului social” ar trebui prezentate efectele generate de introducerea unor noi obligaţii fiscale şi/sau adoptarea unor măsuri care au efecte directe, propagate şi/sau de antrenare asupra diferitelor categorii ale populaţiei, în special atunci când acestea privesc diminuarea veniturilor reale, a puterii de cumpărare.

Foarte important este ca, în cadrul „impactului social”, să se evalueze, în mod real, măsura în care noile prevederi financiar – bugetare, dar în special cele fiscale, asigură „pacea socială”, sau sunt pe cale să declanşeze adevărate „revolte fiscale”.

La „Impactul financiar bugetar” o atenţie deosebită ar trebui acordată influenţei noilor prevederi legale asupra bugetului asigurărilor sociale de sănătate, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului asigurărilor sociale de şomaj, bugetului de stat, atât pentru anul curent, cât şi pe următorii 5 ani.

Aşa după cum este cunoscut, articolul este elementul structural de bază al părţii dispozitive a oricărui act normativ, iar alineatul este o subdiviziune a articolului.

Determinarea corectă şi completă a impactului financiar – bugetar total al unui act normativ se poate stabili numai în condiţiile în care se respectă succesiunea logică de calcul a impactului financiar bugetar pe fiecare alineat, pe fiecare articol şi, prin însumare, pe total act normativ.

Numai în condiţiile în care, în cadrul „Notei de fundamentare”, impactul financiar bugetar este temeinic calculat pe fiecare alineat (ca subdiviziune a articolului) şi pe fiecare articol, se poate determine, în mod real, impactului financiar bugetar pe total act normativ, acesta fiind de fapt şi scopul pentru care se întocmeşte acest document (nota de fundamentare).

Pentru ca „Nota de fundamentare” a unui nou act normativ să constituie o sursă informaţională reală pentru interpretarea „în litera şi spiritul legii” a fiecăruia dintre alineatele şi articolele controversate (în interpretare) dintr-o ordonanţă sau hotărâre a Guvernului, aceasta trebuie să fie întocmită cu respectarea prevederilor Legii nr. 24/2000 şi ale H.G. nr. 1.361/2006.

Aşa după cum se poate constata cu uşurinţă din analiza unui număr mai mare de note de fundamentare, acestea au mai mult un caracter formal, cu formulări la general, politicianiste, care se găsesc (aproape aceleaşi) în toate actele normative, cu mici modificări de formă (nu de conţinut), ceea ce face ca din conţinutul acestora să nu se poată înţelege corect ceea ce a vrut să reglementeze legiuitorul prin alineatele şi articolele controversate din punctul de vedere al interpretării.

Din analiza unui număr mai mare de note de fundamentare rezultă că acestea sunt folosite, în general, ca un şablon, ca un clişeu, ca o formulă repetată invariabil, ceea ce dovedeşte că acestea nu-şi mai îndeplinesc scopul pentru care au fost adoptate prin lege, respectiv acela de a reflecta influenţele financiar – bugetare al întregului act normativ, de a evalua impactul fiecărui proiect de act normativ asupra domeniilor social, economic şi de mediu, asupra bugetului general consolidat, precum şi în vederea asigurării coerenţei legislative.

Confirmarea cea mai bună a celor afirmate mai sus rezultă din următoarele anexe din acest material:

Anexa nr. 1: „Prevederi din Legea nr. 24/2000, republicată, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative cu privire la expunerile de motive, notele de fundamentare şi studiile de impact pe care trebuie să le conţină proiectele de acte normative”.

Anexa nr. 2: „Hotărârea Guvernului nr. 1.361/2006 privind conţinutul instrumentului de prezentare şi motivare a proiectelor de acte normative supuse aprobării Guvernului cu privire la expunerile de motive, notele de fundamentare şi studiile de impact pe care trebuie să le conţină proiectele de acte normative” care, în anexă, prezintă conţinutul notei de fundamentare.

Anexa nr. 3: „Nota de fundamentare a Guvernului României la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226 din 30 decembrie 2008 privind unele măsuri financiar-bugetare”. (Sursa: http://www.gov.ro/nota-de-fundamentare-la-oug-nr-226-2008-din-30-12-2008_l1a103860.html).

Aşa după cum uşor se poate constata, din Nota de fundamentare la O.U.G. nr. 226/2008 nu rezultă influenţa, impactul prevederilor fiscale din această ordonanţă, nu numai distinct pe fiecare alineat şi pe fiecare articol în parte, dar nici chiar pe totalul acesteia asupra bugetului asigurărilor sociale de sănătate, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului asigurărilor sociale de şomaj, bugetului de stat.

Anexa 4. Exemple privind modul în care ar trebui determinat impactul financiar – bugetar în „notele de fundamentare”

În anexele nr. 4 şi nr. 5 se prezintă două exemple privind modul de fundamentare a impactului prevederilor O.U.G. nr. 226/2008 în condiţiile în care se interpretează că, în anul 2009, această ordonanţă a reglementat cota de 5,5% numai pentru categoriile de asiguraţi prevăzuţi în Legea nr. 95/2006 la art. 257, alin (2), litera „a) veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit;”, iar pentru celelalte categorii de asiguraţi prevăzuţi la literele b), c), d), e) şi f) se revenea (începând cu 1 ianuarie 2009), la cota de 6,5%, adică la cota prevăzută prin Legea nr. 95/2006.

Prin literele b), c), d), e) şi f) ale alin (2) al art. 257 din Legea nr. 95/2006 sunt prevăzute următoarele categorii de asiguraşi:

„a) veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit;

b) veniturilor impozabile realizate de persoane care desfăşoară activităţi independente care se supun impozitului pe venit; dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuţia, aceasta nu poate fi mai mică decât cea calculată la un salariu de bază minim brut pe ţară, lunar;

c) veniturilor din agricultură supuse impozitului pe venit şi veniturilor din silvicultură, pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator şi nu se încadrează la lit. b);

d) indemnizaţiilor de şomaj;

e) veniturilor din pensiile care depăşesc limita supusă impozitului pe venit;

f) veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, veniturilor din dividende şi dobânzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere şi altor venituri care se supun impozitului pe venit numai în cazul în care nu realizează venituri de natura celor prevăzute la lit. a) - e), alin. 2¹ şi art. 213 alin. (2) lit. h), dar nu mai puţin de un salariu de bază minim brut pe ţară, lunar.”

Sublinierile din textul de mai sus ne aparţin şi au scopul de a sublinia şi pe această cale că pentru aceste categorii de asiguraţi (şomeri şi pensionari) s-au întocmit cele două exemple prezentate în anexele nr. 4 şi nr. 5 cu modul corect în care trebuie întocmită o notă de fundamentare.

Frecventele rectificări bugetare sunt confirmarea cea mai bună a nejunsurilor din notele de fundamentare

Rectificarea bugetară are loc în cazurile în care se constată o discrepanţă însemnată între nivelul cheltuielilor şi/sau al veniturilor prevăzute prin Legea bugetului de stat şi (1) nivelul cheltuielilor şi/sau al veniturilor înregistrat efectiv după o anumită perioadă, sau (2) nivelul cheltuielilor şi/sau al veniturilor pentru care a devenit o certitudine că se vor realiza într-o anumită perioadă viitoare.

Rectificarea bugetară reprezintă operaţiunea prin care nivelul cheltuielilor şi/sau al veniturilor prevăzute prin Legea bugetului de stat sunt corectate, redimensionate, puse de acord cu nivelul cheltuielilor şi/sau al veniturilor (1) înregistrate efectiv după o anumită perioadă, sau (2) pentru care a devenit o certitudine că se vor realiza într-o anumită perioadă viitoare.

Exemple de frecvente rectificări bugetare care denotă că „Notele de fundamentare” nu sunt elaborate cu o temeinică fundamentare a influenţei financiar – bugetare a fiecărui alineat, a fiecărui articol şi, prin însumare, pe total act normativ:

Exemplul nr. 1. Legea nr. 379 din 15 decembrie 2005, Legea bugetului de stat pe anul 2006, publicată în Monitorul Oficial nr. 1.151 din 19 decembrie 2005, a suferit 4 rectificări, redate mai jos.

Prima rectificare a avut loc la 4 luni după începerea anului, şi s-a făcut prin „Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 32 din 19 aprilie 2006 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2006”, publicată în Monitorul Oficial nr. 375 din 2 mai 2006.

A doua rectificare a avut loc la numai două luni după prima rectificare şi s-a făcut prin „Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52 din 28 iunie 2006 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2006”, publicată în Monitorul Oficial nr. 568 din 30 iunie 2006.

A treia rectificare s-a făcut tot la o diferenţă de numai două luni după precedenta rectificare şi s-a făcut prin „Ordonanţa Guvernului nr. 46 din 30 august 2006 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2006”, publicată în Monitorul Oficial nr. 745 din 31 august 2006.

A patra rectificare a avut loc tot la o diferenţă foarte mică, de trei luni faţă de precedenta, şi s-a făcut prin „Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 89 din 20 noiembrie 2006 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2006”, publicată în Monitorul Oficial nr. 947 din 23 noiembrie 2006.

Exemplul nr. 2. Legea nr. 19 din 26 februarie 2009, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009, publicată în Monitorul Oficial nr. 122 din 27 februarie 2009, a suferit două modificări, dintre care prima a fost făcută la numai 42 de zile de la data intrării în vigoare a acestei legi, şi a avut loc prin „Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 34 din 11 aprilie 2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale”, publicată în Monitorul Oficial nr. 249 din 14 aprilie 2009. A doua rectificare a avut loc după patru luni şi jumătate de la prima rectificare şi s-a făcut prin „Ordonanţa Guvernului nr. 20 din 29 august 2009 cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009”, publicată în Monitorul Oficial nr. 599 din 31 august 2009.

Exemplul nr. 3. Legea nr. 380 din 15 decembrie 2005 Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2006, publicată în Monitorul Oficial nr. 1150 din 19 decembrie 2005, a suferit două modificări la o diferenţă de timp de numai 3 luni, calculată după data intrării lor în vigoare, respectiv prin „Ordonanţa Guvernului nr. 42 din 16 august 2006 cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2006”, publicată în Monitorul Oficial nr. 723 din 23 august 2006 şi prin „Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 90 din 20 noiembrie 2006 cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2006”, publicată în Monitorul Oficial nr. 945 din 23 noiembrie 2006

Exemplul nr. 4. Legea nr. 487 din 27 decembrie 2006, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007, publicată în Monitorul Oficial nr. 1047 din 29 decembrie 2006, a suferit două modificări la o diferenţă de timp de numai 39 de zile, calculată după data intrării lor în vigoare, respectiv prin „Ordonanţa Guvernului nr. 40 din 22 august 2007 cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007”, publicată în Monitorul Oficial nr. 584 din 24 august 2007, şi prin „Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 111 din 10 octombrie 2007 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007, aprobat prin Legea nr. 487/2006”, publicată în Monitorul Oficial nr. 692 din 11 octombrie 2007.

Concluzia ce se desprinde din aceste exemple: în condiţiile în care „Notele de fundamentare” ale actelor normative prin care s-au modificat cotele de contribuţii bugetare pentru un anumit an aveau la bază calcule corecte şi temeinice a influenţei financiar bugetare a fiecărui alineat, a fiecărui articol şi, prin însumare, pe total act normativ, nu se ajungea să se constate, uneori chiar şi numai la o lună şi jumătate sau după două luni de la data intrării în vigoare a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul respectiv că veniturile efective cuvenite bugetului pe acel an sunt foarte diferite faţă de cele stabilite prin această lege, pe baza „Notelor de fundamentare”.

Concluzii care se desprind din analiza conţinutului „Notelor de fundamentare” prin prisma Normelor de tehnică legislativă

Din analiza, comparativă, a conţinutului efectiv al „Notelor de fundamentare” cu cel pe care ar trebui să-l aibă conform prevederilor „Legii nr. 24/2000, republicată, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative”, „Hotărârii Guvernului nr. 1.361/2006 privind conţinutul instrumentului de prezentare şi motivare a proiectelor de acte normative supuse aprobării Guvernului” şi (mai puţin) prin „Hotărârii Guvernului nr. 561 din 10 mai 2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării”, se desprind următoarele concluzii:

1. Atât „Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2008 privind unele măsuri financiar – bugetare”, cât şi „Legea nr. 11/2010, Legea bugetului de stat pe anul 2010”, au parcurs zeci de etape până să fie aprobate, în forma finală, au trecut pe la zeci de autorităţi (care şi-au pus semnătura şi ştampila pe acestea) pentru fundamentare, verificare, avizare şi aprobare pentru legalitate.

2. Proiectul oricărui acte normativ, inclusiv al Legii nr. 11/2010 şi al O.U.G. nr. 226/2008, au intrat şi intră în circuitul zecilor de aprobări spre adoptare numai dacă este însoţit (1) de o expunere de motive (în cazul proiectelor de legi şi al propunerilor legislative), (2) de o notă de fundamentare (în cazul ordonanţelor şi al hotărârilor Guvernului), (3) de un referat de aprobare şi (3) de un studiu de impact.

Studiind numai „Anexa 1. Conţinutul instrumentului de prezentare şi motivare” din H.G. nr. 1.361/2006 se observă zecile de etape care trebuie parcurse de un act normativ, de la iniţiere şi până la aprobare, pentru a se verifica temeinicia şi legalitatea elementelor cuprinse în „Nota de fundamentare”, dintre care în cele ce urmează se prezintă numai o mică parte dintre acestea, respectiv:

Descrierea situaţiei actuale, schimbări preconizate, impactul macroeconomic; impactul social. Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani). Modificări ale veniturilor bugetare, plus/minus, din care: a) buget de stat, din acesta: (i) impozit pe profit; (ii) impozit pe venit; b) bugete locale: (i) impozit pe profit; c) bugetul asigurărilor sociale de stat: (i) contribuţii de asigurări. Impact financiar, plus/minus, din care: a) buget de stat; b) bugete locale. Calcule detaliate privind fundamentarea modificărilor veniturilor şi/sau cheltuielilor bugetare. Informaţii privind avizarea de către: a) Consiliul Legislativ; b) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării; c) Consiliul Economic şi Social; d) Consiliul Concurenţei; e) Curtea de Conturi. Activităţi de informare publică privind elaborarea şi implementarea proiectului de act normativ. Măsurile de punere în aplicare a proiectului de act normativ de către autorităţile administraţiei publice centrale şi/sau locale - înfiinţarea unor noi organisme sau extinderea competenţelor instituţiilor existente. Fie şi numai din cele de mai sus rezultă că, în condiţiile în care autorităţile statului şi-ar exercita cu corectitudine şi profesionalism sarcinile prevăzute prin Legea nr. 24/2000 şi prin H.G. nr. 1.361/2006, am beneficia de acte normative fără dificultăţi în interpretare şi aplicare.

3. Întrucât prin O.U.G. nr. 226/2008 se modifica şi cota contribuţiei de sănătate, de la 6,5%, la 5,5%, cu care se calcula obligaţia de plată a circa două milioane de asiguraţi în baza art. 257 din Legea nr. 95/2006, în „Nota de fundamentare” era de aşteptat să se facă o evaluare a consecinţelor, a impactului generat de modificare a acestei cote asupra bugetului asigurărilor sociale de stat.

4. Este uşor de înţeles că un anumit impact îl generează modificarea cotei contribuţiei de sănătate, de la 6,5%, la 5,5%, în cazul în care aceasta se aplică numai asupra categoriilor de persoane prevăzute la literele a) a alin. (2) al art. 257, şi cu totul altul este impactul pe care îl generează această modificare în cazul în care se aplică şi asupra categoriilor de persoane prevăzute la literele b), c), d), e) şi f) ale alin. (2), şi pentru alin. (4), ale art. 257.

5. În anexa 4 se prezintă exemple privind modul în care ar trebui determinat impactul financiar – bugetar în „notele de fundamentare”.

Din aceste exemple rezultă că: din veniturile din pensiile de peste 1.000 de lei, supuse contribuţiei de sănătate, prevăzute la litera f) a art. 257 din Legea nr. 95/2006, rezultă un spor de venituri bugetare, pentru anul 2009, de 165.686.430 de lei, respectiv de 40.215.153 de euro; din veniturile din indemnizaţia de şomaj, supusă contribuţiei de sănătate, prevăzută la litera d) a art. 257 din Legea nr. 95/2006, rezultă un spor de venituri bugetare, pentru anul 2009, de 26.627.106 lei, respectiv de 6.462.890 de euro.

6. Însemnate sporuri de venituri bugetare ar rezulta, din recalcularea contribuţiei de sănătate, de la cota de 5,5% la 6,5%, şi a veniturilor obţinute de celelalte categorii de asiguraţi prevăzuţi la literele b), c) şi e) ale alin. (2) al art. 257, respectiv pentru:

"b) veniturile impozabile, realizate de către persoane care desfăşoară activităţi independente care se supun impozitului pe venit;"

"c) veniturile din agricultură, supuse impozitului pe venit şi veniturile din silvicultură, pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator şi nu se încadrează la lit. b);"[…]

"f) veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, veniturile din dividende şi dobânzi, veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere şi alte venituri care se supun impozitului pe venit numai în cazul în care nu realizează cel puţin un venit supus contribuţiei de sănătate. Clarificarea acestei speţe este deosebit de importantă întrucât (1) ridică problema recalculării contribuţiei de sănătate pentru veniturile obţinute, începând cu 1 ianuarie 2009, de circa două milioane de asiguraţi, şi (2) implică şi instituţiile statului, centrale şi teritoriale, cu atribuţii pe linia constatării, stabilirii, urmăririi şi încasării contribuţiei de sănătate (precum Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, Ministerului Finanţelor Publice, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală etc.), întrucât se consideră că şi acestea au interpretat şi aplicat greşit prevederea legală în discuţie, greşeala constând în faptul că, începând cu 1 ianuarie 2009, pentru veniturile obţinute de către categoriile de persoane prevăzute la art. 257, alin (2), lit. b), c), d), e) şi f) din Legea nr. 95/2006, contribuţia de sănătate s-a calculat cu cota de 5,5%, şi nu cu cota de 6,5%."

7. Aceste însemnate sporuri de venituri bugetare se înscriau atât în bugetul asigurărilor sociale de stat, cât şi în bugetul de venituri şi în planul de încasări ale instituţiilor cu sarcini pe linia constatării, stabilirii, urmăririi şi încasării contribuţiei de sănătate, respectiv în bugetele Ministerului Finanţelor Publice (prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală), Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei (prin Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă), Casa Naţională de Asigurări de Sănătate etc.

În aceste condiţii este foarte uşor de înţeles că fiecare dintre aceste instituţii centrale adoptau o serie de măsuri, deosebit de importante, precum:

7.1. Stabilirea metodologiei pentru constatarea, stabilirea, urmărirea şi încasarea veniturilor respective cu cota de 6,5% numai pentru veniturile obţinute de persoanele prevăzute la literele b), c), d), e) şi f) ale alin. (2), şi ale alin. (4), ale art. 257.

7.2. Adaptarea programului informatic, de către fiecare dintre aceste instituţii, la noua cotă şi la noua metodologie de calcul, program care este unic pe ţară, la nivelul fiecăreia dintre instituţiile respective, şi care este folosit de cele 41 de unităţi judeţene, plus cele din municipiul Bucureşti, şi care nu poate fi modificat de aceste subunităţi.

7.3. Aşa după cum se poate constata şi de pe pagina de internet a instituţiilor menţionate mai sus, toate acestea au interpretat şi aplicat prevederea legală în discuţie în sensul de aplicare a cotei de 5,5% pentru veniturile tuturor categoriilor de persoane prevăzute la art. 257.

7.4. În cazul în care existau neânţelegeri din partea contribuabililor, specialiştilor în materie, organelor de control din teritoriu şi din instituţiile centrale (precun din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, Ministerului Finanţelor Publice, Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală), aceste neclarităţi şi întrebări clarificatoare trebuiau să-şi capete un răspuns.

Aceste neclarităţi fie nu au existat, fie au existat, dar au fost ignorate, timp de peste un an, de conducerea instituţiilor centrale care aveau obligaţia clarificării lor, caz în care responsabilitatea le-ar reveni acestora.

8. În contextul celor de mai sus, este de-a dreptul iraţional a accepta ideea unei greşeli naţionale şi generale în calcularea contribuţiei de sănătate

Acceptând totuşi că toată lumea a greşit, se pune următoarea întrebare: cum se face că, de la 1 ianuarie 2009, de când se aplică această cotă, de 5,5%, pentru toate persoanele asigurate din cadrul art. 257, abia acum a apărut o altă variantă de interpretare care pretinde (1) că prevederile legale în discuţie au fost interpretate şi aplicate greşit de toată lumea, şi (2) că trebuie recalculată contribuţia de sănătate, cu cota de 6,5%, pentru toate categoriile de persoane prevăzute la literele b), c), d), e) şi f) ale alin. (2), şi la alin. (4), ale art. 257 ?

9. Concluzia: În condiţiile în care atât O.U.G. nr. 226/2008, cât şi Legea nr. 11/2010, ar fi fost iniţiate, elaborate şi aprobate cu respectarea Legii nr. 24/2000 şi ale H.G. nr. 1.361/2006, era exclusă o „greşeală naţională şi generală” în calcularea contribuţiei de sănătate. Mai precis, în condiţiile în care prevederile legale în materie s-ar fi iniţiat, elaborat şi aprobat cu respectarea Normelor de tehnică legislativă, este exclus ca toţi contribuabilii, organele de control, specialişti în materie, inclusiv cei din instituţiile statului, să fi greşit cu toţii, fără excepţie, în interpretarea şi aplicarea prevederilor legale în discuţie considerând că, cota de 5,5% se aplică, începând cu 1 ianuarie 2009, pentru toate categoriile de persoane prevăzute la articolul 257, nu numai pentru cele de la litera a) a alineatului (2) din acest articol.

Anexa nr. 1

Prevederi din "Legea nr. 24/2000, republicată, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative" cu privire la expunerile de motive, notele de fundamentare şi studiile de impact pe care trebuie să le conţină proiectele de acte normative

"Art. 6. Conţinutul şi fundamentarea soluţiilor legislative

(1) Proiectul de act normativ trebuie să instituie reguli necesare, suficiente şi posibile care să conducă la o cât mai mare stabilitate şi eficienţă legislativă. Soluţiile pe care le cuprinde trebuie să fie temeinic fundamentate, luându-se în considerare interesul social, politica legislativă a statului român şi cerinţele corelării cu ansamblul reglementărilor interne, precum şi ale armonizării legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitară şi cu tratatele internaţionale la care România este parte.

(2) Pentru fundamentarea noii reglementări se va porni de la dezideratele sociale prezente şi de perspectivă, precum şi de la insuficienţele legislaţiei în vigoare.

(3) Proiectele de acte normative se supun spre adoptare însoţite de o expunere de motive, o notă de fundamentare sau un referat de aprobare, precum şi de un studiu de impact, după caz.

Art. 29. Instrumentele de prezentare şi motivare

(1) Proiectele de acte normative trebuie însoţite de următoarele documente de motivare:

a) expuneri de motive - în cazul proiectelor de legi şi al propunerilor legislative;

b) note de fundamentare - în cazul ordonanţelor şi al hotărârilor Guvernului; ordonanţele care trebuie supuse aprobării Parlamentului, potrivit legii de abilitare, precum şi ordonanţele de urgenţă se transmit Parlamentului însoţite de expunerea de motive la proiectul legii de aprobare a acestora;

c) referate de aprobare - pentru celelalte acte normative;

(2) Expunerile de motive, notele de fundamentare, referatele de aprobare şi studiile de impact constituie instrumentele de prezentare şi motivare ale noilor reglementări propuse.

Art. 32. Semnarea instrumentelor de prezentare şi motivare

(1) Expunerile de motive la proiectele de legi pentru care iniţiativa legislativă se exercită de Guvern, precum şi expunerile de motive la proiectele de legi de aprobare a unor ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă se semnează de primul-ministru după adoptarea formei finale a proiectului în şedinţă a Guvernului.

(2) Expunerile de motive la propunerile legislative întocmite de deputaţi sau de senatori se semnează de iniţiatorii respectivi.

(3) În cazul în care iniţiativa legislativă este exercitată de cetăţeni, expunerea de motive trebuie însoţită de punctul de vedere al Curţii Constituţionale, întocmit potrivit prevederilor art. 146 lit. j) din Constituţia României, republicată.

(4) Notele de fundamentare la proiectele de ordonanţe şi de hotărâri ale Guvernului se semnează de ministrul sau de miniştrii iniţiatori, precum şi de cei care le-au avizat.

(5) Expunerile de motive la legi şi notele de fundamentare la ordonanţe şi hotărâri ale Guvernului, elaborate de iniţiator, se publică împreună cu actul normativ în cauză în Monitorul Oficial al României, Partea I, sau se prezintă pe Internet de către autoritatea emitentă. Dacă în cursul dezbaterilor parlamentare proiectul de lege sau propunerea legislativă a suferit modificări de fond, expunerea de motive va fi refăcută, după promulgarea legii, de către iniţiator, la sesizarea secretarului general al Camerei Deputaţilor.”.(Sublinierile ne aparţin).

Anexa nr. 2

Hotărârea Guvernului nr. 1.361/2006 privind conţinutul instrumentului de prezentare şi motivare a proiectelor de acte normative supuse aprobării Guvernului

"Art. 1. Expunerea de motive, nota de fundamentare şi referatul de aprobare sunt instrumente de prezentare şi motivare, elaborate în vederea evaluării impactului proiectelor de acte normative asupra domeniilor social, economic şi de mediu, asupra bugetului general consolidat, precum şi în vederea asigurării coerenţei legislative.

Art. 2. (1) Instrumentul de prezentare şi motivare, elaborat în conformitate cu structura prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, este obligatoriu atât pentru proiectele de lege propuse de Guvern, pentru proiectele de ordonanţă şi de ordonanţă de urgenţă, cât şi pentru proiectele de hotărâre a Guvernului ce au un impact asupra domeniilor social, economic şi de mediu, asupra bugetului general consolidat sau asupra legislaţiei în vigoare.

(2) Pentru proiectele de hotărâre a Guvernului care nu au impact asupra domeniilor social, economic şi de mediu, asupra bugetului general consolidat sau asupra legislaţiei în vigoare, instrumentele de prezentare şi motivare vor fi elaborate conform prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, fără să fie necesară respectarea obligatorie a structurii prevăzute în anexă.

Art. 3. În cazul proiectelor de hotărâre a Guvernului, prezentate la reuniunile pregătitoare şedinţei Guvernului, însoţite de instrumentul de prezentare şi motivare elaborat conform art. 2 alin. (2), orice reprezentant, la nivel de secretar de stat, secretar general sau asimilaţi acestora, al ministerelor şi al celorlalte autorităţi publice poate solicita refacerea instrumentului de prezentare şi motivare a proiectului, în conformitate cu structura prevăzută în anexă, în situaţia în care, în cadrul reuniunii, se constată că acesta are impact asupra domeniilor social, economic şi de mediu, asupra bugetului general consolidat sau asupra legislaţiei în vigoare. Proiectul de act normativ se retransmite apoi către reuniunea de lucru pregătitoare şedinţei Guvernului, însoţit de instrumentul de prezentare şi motivare reformulat conform anexei."[…].

ANEXA 1 la H.G. nr. 1.361/2006

CONŢINUTUL instrumentului de prezentare şi motivare

Secţiunea 1. Titlul proiectului de act normativ
Secţiunea a 2-a. Motivul emiterii actului normativ (*)
1. Descrierea situaţiei actuale
2. Schimbări preconizate
3. Alte informaţii (**)
Secţiunea a 3-a. Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ
1. Impactul macroeconomic
2. Impactul asupra mediului de afaceri
3. Impactul social
4. Impactul asupra mediului (***)
5. Alte informaţii
Secţiunea a 4-a. Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani)
- mii lei -
Indicatori		Anul curent	Următorii 4 ani					Media pe 5 ani
1		2	3	4	5	6		7
1. Modificări ale veniturilor bugetare, plus/minus, din care: a) buget de stat, din acesta: (i) impozit pe profit (ii) impozit pe venit b) bugete locale: (i) contribuţii de asigurări c) bugetul asigurărilor sociale de stat: (i) impozit pe profit
2. Modificări ale cheltuielilor bugetare, plus/minus, din care: a) buget de stat, din acesta: (i) cheltuieli de personal (ii) bunuri şi servicii b) bugete locale: (i) cheltuieli de personal (ii) bunuri şi servicii c) bugetul asigurărilor sociale de stat: (i) cheltuieli de personal (ii) bunuri şi servicii
3. Impact financiar, plus/minus, din care: a) buget de stat b) bugete locale
4. Propuneri pentru acoperirea creşterii cheltuielilor bugetare
5. Propuneri pentru a compensa reducerea veniturilor bugetare
6. Calcule detaliate privind fundamentarea modificărilor veniturilor şi/sau cheltuielilor bugetare
7. Alte informaţii
Secţiunea a 5-a. Efectele proiectului de act normativ asupra legislaţiei în vigoare
1. Proiecte de acte normative suplimentare
2. Compatibilitatea proiectului de act normativ cu legislaţia comunitară în materie
3. Decizii ale Curţii Europene de Justiţie şi alte documente
4. Evaluarea conformităţii:
Denumirea actului sau documentului comunitar, numărul, data adoptării şi data publicării			Gradul de conformitate (se conformează/nu se conformează)				Comentarii
5. Alte acte normative şi/sau documente internaţionale din care decurg angajamente
6. Alte informaţii
Secţiunea a 6-a. Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ
1. Informaţii privind procesul de consultare cu organizaţii neguvernamentale, institute de cercetare şi alte organisme implicate 2. Fundamentarea alegerii organizaţiilor cu care a avut loc consultarea, precum şi a modului în care activitatea acestor organizaţii este legată de obiectul proiectului de act normativ
3. Consultările organizate cu autorităţile administraţiei publice locale, în situaţia în care proiectul de act normativ are ca obiect activităţi ale acestor autorităţi, în condiţiile Hotărârii Guvernului nr. 521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative
4. Consultările desfăşurate în cadrul consiliilor interministeriale, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 750/2005 privind constituirea consiliilor interministeriale permanente
5. Informaţii privind avizarea de către: a) Consiliul Legislativ b) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării c) Consiliul Economic şi Social d) Consiliul Concurenţei e) Curtea de Conturi
6. Alte informaţii
Secţiunea a 7-a. Activităţi de informare publică privind elaborarea şi implementarea proiectului de act normativ
1. Informarea societăţii civile cu privire la necesitatea elaborării proiectului de act normativ
2. Informarea societăţii civile cu privire la eventualul impact asupra mediului în urma implementării proiectului de act normativ, precum şi efectele asupra sănătăţii şi securităţii cetăţenilor sau diversităţii biologice
3. Alte informaţii
Secţiunea a 8-a. Măsuri de implementare
1. Măsurile de punere în aplicare a proiectului de act normativ de către autorităţile administraţiei publice centrale şi/sau locale - înfiinţarea unor noi organisme sau extinderea competenţelor instituţiilor existente
2. Alte informaţii

*) Dacă proiectul de act normativ nu se referă la un subiect indicat într-o anumită secţiune şi în prevederile prezentei hotărâri, atunci la secţiunea respectivă se va nota "Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect".

**) Orice alte informaţii legate de conţinutul proiectului de act normativ, care nu sunt solicitate de prezenta hotărâre, dar care se doresc prezentate în instrumentul de prezentare şi motivare, pot fi incluse în rubrica "Alte informaţii" din cadrul fiecărei secţiuni.

***) În cazul proiectelor de acte normative care au ca scop adoptarea unor planuri şi programe, inclusiv a celor cofinanţate de Uniunea Europeană, sau a unor modificări ale acestora, este obligatoriu a se face referire la parcurgerea procedurii de realizare a evaluării de mediu prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.

„Secţiunea 1 "Titlul proiectului de act normativ"

Secţiunea a 2-a "Motivul emiterii actului normativ" va cuprinde:

1. Descrierea situaţiei actuale:

a) prezentarea domeniului cu indicarea problemelor de rezolvat prin intermediul proiectului de act normativ; pentru problemele legate de principalii indicatori macroeconomici şi socioeconomici se va face o descriere a mediului de afaceri;

b) prezentarea actelor normative în vigoare şi a domeniilor insuficient reglementate sau nereglementate;

c) concluzii ale studiilor, lucrărilor de cercetare, evaluărilor statistice;

d) pentru ordonanţele de urgenţă se vor prezenta distinct elementele obiective ale situaţiei extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, precum şi consecinţele neadoptării proiectului de act normativ în regim de urgenţă;

e) dacă instrumentul de prezentare şi motivare este anexat la actul normativ elaborat în conformitate cu Legea nr. 590/2003 privind tratatele, secţiunea curentă trebuie să conţină informaţiile prevăzute la art. 23 din această lege;

f) referiri la documentul de strategie relevant care stă la baza elaborării proiectului de act normativ.

2. Schimbări preconizate:

a) scurtă prezentare a scopului şi conţinutului proiectului de act normativ;

b) rezolvarea completă sau parţială a problemelor identificate la secţiunea a 2-a pct. 1.

3. Alte informaţii

Secţiunea a 3-a "Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ" va cuprinde:

1. Impactul macroeconomic:

a) impact asupra volumului producţiei de bunuri şi servicii;

b) impact asupra nivelului preţurilor;

c) impact asupra volumului importurilor şi exporturilor;

d) impact asupra ratei de ocupare a forţei de muncă şi asupra ratei şomajului;

e) impact asupra mediului concurenţial.

2. Impactul asupra mediului de afaceri:

a) beneficii directe şi indirecte preconizate;

b) simplificarea procedurilor administrative;

c) cheltuieli directe şi indirecte ale operatorilor economici.

3. Impactul social:

a) grupuri-ţintă demografice şi sociale afectate;

b) efecte directe sau indirecte, pe termen lung ori scurt;

c) impact asupra nivelului veniturilor, modificări în mediul social şi de muncă;

d) îmbunătăţiri, dezvoltare, eficienţă şi calitate a reţelei de servicii;

e) impact preconizat pe perioadă scurtă şi lungă după adoptare.

4. Impactul asupra mediului:

a) impact asupra utilizării resurselor naturale;

b) impact asupra speciilor protejate, habitatelor naturale, ariilor protejate şi peisajelor;

c) impact asupra calităţii mediului, detaliat pe fiecare dintre factorii de mediu.

5. Alte informaţii

Secţiunea a 4-a "Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani)" va cuprinde:

1. Modificări ale veniturilor bugetare, plus/minus, din care:

a) bugetul de stat, din acesta:

(i) impozit pe profit;

(ii) impozit pe venit;

b) bugetele locale:

(i) impozit pe profit;

c) bugetul asigurărilor sociale de stat:

(i) contribuţii de asigurări.

2. Modificări ale cheltuielilor bugetare, plus/minus, din care:

a) bugetul de stat, din acesta:

(i) cheltuieli de personal;

(ii) bunuri şi servicii;

b) bugetele locale:

(i) cheltuieli de personal;

(ii) bunuri şi servicii;

c) bugetul asigurărilor sociale de stat:

(i) cheltuieli de personal;

(ii) bunuri şi servicii.

3. Impact financiar, plus/minus, din care:

a) bugetul de stat;

b) bugetele locale.

4. Propuneri pentru acoperirea creşterii cheltuielilor bugetare

5. Propuneri pentru a compensa reducerea veniturilor bugetare

6. Calcule detaliate privind fundamentarea modificărilor veniturilor şi/sau cheltuielilor bugetare

7. Alte informaţii

Pct. 1, 2 şi 3 ale secţiunii a 4-a se vor completa pentru toate bugetele componente ale bugetului general consolidat, astfel cum este acesta definit în Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare, acolo unde există influenţe.

Secţiunea a 5-a "Efectele proiectului de act normativ asupra legislaţiei în vigoare" va cuprinde:

1. Proiecte de acte normative suplimentare:

a) acte normative care se modifică ca urmare a intrării în vigoare a proiectului de act normativ;

b) acte normative care se abrogă ca urmare a intrării în vigoare a proiectului de act normativ;

c) acte normative ce urmează a fi elaborate în vederea implementării noilor dispoziţii.

2. Compatibilitatea proiectului de act normativ cu legislaţia comunitară în materie:

a) tipul, titlul, numărul şi data actului comunitar ale cărui cerinţe sunt implementate sau transpuse de proiectul de act normativ;

b) obiectivele actului comunitar;

c) gradul de conformitate al proiectului de act normativ cu actele comunitare din domeniul respectiv, precizându-se dacă prevederile acestor acte sunt transpuse în totalitate sau parţial; în situaţia transpunerii parţiale, se vor preciza motivul, termenul şi modalitatea de transpunere totală a actului comunitar;

d) termenele limită pentru transpunerea sau implementarea actelor comunitare vizate - termenul limită pentru adoptarea proiectului de act normativ şi justificarea acestui termen.

3. Decizii ale Curţii Europene de Justiţie şi alte documente (trimiteri la doctrina juridică) pot fi menţionate, cu indicarea interpretărilor Curţii, relevante pentru transpunerea sau implementarea prevederilor legale respective.

4. Evaluarea conformităţii cu legislaţia comunitară:

a) acte normative şi alte documente comunitare; este nevoie să se indice numărul, data adoptării şi a publicării;

b) gradul de conformitate (se conformează/nu se conformează);

c) eventuale comentarii.

5. Alte acte normative şi/sau documente internaţionale din care decurg angajamente, făcându-se referire la un anume acord, rezoluţie sau recomandare internaţională ori la alt document al unei organizaţii internaţionale:

a) gradul de conformitate al proiectului de act normativ cu angajamentele ce decurg din actul normativ şi/sau documentul internaţional;

b) dacă proiectul de act normativ respectă angajamentele, se va indica modul în care implementarea proiectului de act normativ va duce la îndeplinirea acestor angajamente;

c) dacă proiectul de act normativ respectă parţial angajamentele, se va explica motivul şi se va preciza când şi în ce fel se va ajunge la o respectare deplină a angajamentelor.

6. Alte informaţii

Secţiunea va fi completată pentru conformitate şi de ministerul integrator de capitol.

Secţiunea a 6-a "Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ" va cuprinde:

1. Informaţii privind procesul de consultare cu organizaţii neguvernamentale, institute de cercetare şi alte organisme implicate:

a) consultări ce au avut loc;

b) numele experţilor consultaţi;

c) amendamente propuse de organizaţiile consultate;

d) amendamente incluse în proiectul de act normativ.

Se vor preciza, pe scurt, recomandările primite de la organizaţiile consultate, indicându-se dacă aceste recomandări au fost luate în considerare şi dacă s-au adus amendamentele corespunzătoare proiectului de act normativ.

2. Fundamentarea alegerii organizaţiilor cu care a avut loc consultarea, precum şi a modului în care activitatea acestor organizaţii este legată de obiectul proiectului de act normativ

3. Consultările organizate cu autorităţile administraţiei publice locale, în situaţia în care proiectul de act normativ are ca obiect activităţi ale acestor autorităţi, în condiţiile Hotărârii Guvernului nr. 521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative

4. Consultările desfăşurate în cadrul consiliilor interministeriale, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 750/2005 privind constituirea consiliilor interministeriale permanente

5. Având în vedere dispoziţiile „Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată”, şi ale „Hotărârii Guvernului nr. 561 din 10 mai 2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării”, trebuie notate informaţii privind necesitatea avizării proiectului de act normativ de către următoarele instituţii:

a) Consiliul Legislativ;

b) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării;

c) Consiliul Economic şi Social;

d) Consiliul Concurenţei;

e) Curtea de Conturi.

Este nevoie de informaţii detaliate numai în cazul în care au existat obiecţii semnificative ale instituţiilor menţionate, care nu au fost luate în considerare.

6. Alte informaţii

Secţiunea a 7-a "Activităţi de informare publică privind elaborarea şi implementarea proiectului de act normativ" va cuprinde:

1. Informarea societăţii civile cu privire la necesitatea elaborării proiectului de act normativ

2. Informarea societăţii civile cu privire la eventualul impact asupra mediului în urma implementării proiectului de act normativ, precum şi efectele asupra sănătăţii şi securităţii cetăţenilor sau diversităţii biologice

3. Alte informaţii

Secţiunea a 8-a "Măsuri de implementare" va cuprinde:

1. Măsurile de punere în aplicare a proiectului de act normativ de către autorităţile administraţiei publice centrale şi/sau locale - înfiinţarea unor noi organisme sau extinderea competenţelor instituţiilor existente:

a) instituţii ce urmează a fi înfiinţate, reorganizate sau desfiinţate;

b) posibilităţi de a obţine rezultatul dorit folosind instituţiile existente (dacă acest lucru nu este posibil, se vor specifica motivele);

c) sursa de finanţare a instituţiilor ce urmează a fi înfiinţate, precum şi dacă acestea pot fi finanţate pe baza unor servicii cu taxă;

d) funcţii ale instituţiilor existente ce vor fi modificate sau extinse;

e) funcţii ale autorităţilor administraţiei publice locale ce vor fi modificate sau extinse;

f) precizarea dacă funcţiile ce vor fi modificate sau extinse urmează a fi îndeplinite de către autorităţi ale administraţiei publice centrale şi/sau locale ori de către structuri ale acestora;

g) precizarea dacă punerea în aplicare a proiectului de act normativ poate avea loc după adoptare sau dacă mai este nevoie de o perioadă suplimentară şi de o perioadă de tranziţie pentru punerea în aplicare

2. Alte informaţii.”

Anexa 3.

Guvernul României
Notă de fundamentare la „Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226 din 30 decembrie 2008 privind unele măsuri financiar-bugetare”

Sursa:
http://www.gov.ro/nota-de-fundamentare-la-oug-nr-226-2008-din-30-12-2008__l1a103860.html

Secţiunea 1
Titlul prezentului act normativ

Ordonanţă de urgenţă a Guvernului privind unele măsuri financiar-bugetare

Secţiunea a 2-a
Motivul emiterii actului normativ

- Descrierea situaţiei actuale. Viziunea Guvernului în domeniul fiscal-bugetar este centrată pe asigurarea unui rol stimulativ şi orientativ al impozitelor şi taxelor, în scopul asigurării unei creşteri economice sustenabile şi menţinerii atractivităţii investiţionale a României.

Într-un context internaţional caracterizat printr-o profundă criză financiară şi economică globală, principalele caracteristici ale politicii fiscal-bugetare în perioada următoare vor fi subordonate obiectivelor de susţinere a creşterii economice şi de reducere a inflaţiei, atingerii unui deficit bugetar la un nivel corelat cu obiectivele macroeconomice, precum si susţinerea procesului de convergenţă a economiei româneşti cu economiile europene.

În aceste condiţii, pentru anul 2009 se vizează integrarea politicii fiscal-bugetare în ansamblul politicilor macroeconomice formulate pentru perioada următoare, cu scopul asigurarii stabilităţii macroeconomice, a procesului de dezinflaţie, menţinerii deficitului de cont curent în limite sustenabile. Pentru păstrarea echilibrelor bugetare, sunt necesare unele măsuri menite să menţină volumul cheltuielilor bugetare la un nivel care să permită respectarea angajamentelor interne şi internaţionale asumate de Guvernul României, inclusiv în ceea ce priveşte nivelul deficitului bugetar.

România beneficiază începând cu anul 2007 de transferuri financiare în cadrul politicii de coeziune a Uniunii Europene, fapt ce impune asigurarea cu prioritate a fondurilor necesare cofinanţării acestor transferuri, asigurându-se astfel respectarea angajamentelor Guvernului României asumate cu ocazia negocierilor privind aderarea, precum si asigurarea unui grad ridicat de absorbţie a fondurilor alocate României, precum si realizarea unui grad de absorbţie ridicat a fondurilor de coeziune si structurale.

Construcţia politicii bugetare pentru anul 2009 se va axa pe direcţionarea resurselor bugetare pentru domenii prioritare: proiecte de infrastructură, învăţământ, sănătate, protecţie socială, agricultură, cofinanţarea aferentă fondurilor primite de la Uniunea Europeană şi contribuţia României la bugetul U.E..

Potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.14/2008 pentru acordarea unui ajutor suplimentar familiilor şi persoanelor singure cu venituri reduse, care utilizează gaze naturale pentru încălzirea locuinţei, s-a constituit un fond social din care se asigură sursele financiare necesare pentru plata ajutorului suplimentare, prestaţie instituită prin respectivul act normativ.

Fondul social a fost alimentat de către producătorii interni de gaze naturale, respectiv S.C. Petrom S.A. respectiv S.C. Romgaz S.A.

Conform art.2 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.14/2008, sumele colectate se distribuie exclusiv pentru plata ajutoarelor suplimentare în cursul anului 2008.

Astfel, în cursul anului 2008 s-a colectat în contul 27.01.01 „Donaţii şi sponsorizări”, deschis la Trezoreria Statului, suma de 172,37 milioane lei. Din totalul încasat a rămas neutilizată suma de 46,21 milioane lei.

- Schimbări preconizate. Prin prezentul act normativ se propune luarea unor măsuri financiar-bugetare care să diminueze efortul bugetar în anul 2009, pentru anumite categorii de cheltuieli:

- limitarea cheltuielilor pentru transmiterea şi achitarea drepturilor finanţate din bugetul asigurărilor sociale de stat şi a celor din bugetul asigurărilor pentru şomaj, la maxim 1,03 % din sumele virate;

- neacordarea compensării în bani pentru tichetele de călătorie pe calea ferată neutilizate în anul 2008 de pensionari, aşa cu se prevedea la art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.71/2004 privind acordarea unor facilităţi familiilor de pensionari, aprobată prin Legea nr.565/2004, cu modificările ulterioare;

- neacordarea de tichete de masă pentru personalul salariat în cadrul instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, cu excepţia instituţiilor finanţate integral din venituri proprii.

Prezentul act normativ stabileşte si cotele de contribuţii de asigurări sociale care se vor aplica începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2009.

În conformitate cu prevederile Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, Legii nr.76/2000 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, Legii nr.200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale şi a Legii nr.346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, nivelul acestor cote de asigurări sociale pentru anul 2009 era prevăzut în proiectul legii bugetului de stat pe anul 2009 şi respectiv în proiectul legii asigurărilor sociale de stat pe anul 2009, legi care nu a fost încă aprobate.

De asemenea prin prezentul act normativ se stabileşte cuantumul ajutorului de deces pentru anul 2009.

Întrucât Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.14/2008 operează numai în anul 2008, se impune modificarea cadrului normativ astfel încât să se poată utiliza cu aceeaşi destinaţie şi în anul 2009 sumele rămase din 2008.

3. Alte informaţii

Secţiunea a 3-a
Impactul socioeconomic al prezentului act normativ

- Impactul macroeconomic. Prezentul act normativ vizează limitarea cheltuielilor bugetare ale anului 2009 pentru atingerea unui deficit bugetar corelat cu obiectivele macroeconomice si posibilităţile de finanţare, în vederea susţinerii eforturilor de reducere a inflaţiei, a creşterii economice, toate acestea în acord cu criteriile nominale de convergenţă, precum si cu nevoia de restructurare a cheltuielilor publice. Continuarea procesului de dezinflaţie asigura menţinerea valorii de circulaţie a monedei naţionale precum si crearea condiţiilor pentru atingerea criteriilor de convergenta nominala in vederea aderării la zona euro.

- Impactul asupra mediului de afaceri. Reducerea inflaţiei asigură stabilitate economico-financiară, cu repercusiuni favorabile asupra mediului de afaceri.

- Impactul social. Continuarea procesului de dezinflaţie asigura menţinerea puterii de cumpărare.

- Impactul asupra mediului. Prezentul act normativ nu are impact asupra mediului înconjurător.

- Alte informaţii

Secţiunea a 4-a Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent cât şi pe termen lung ( pe 5 ani ) - mil. lei - Indicatori Anul curent Următorii 4 ani Media pe 5 ani 2008 2009 2010 2011 2012 1 2 3 4 5 6 7 1. Modificări ale veniturilor bugetare, din care: a) buget de stat b) bugetul Fondului naţional unic al asigurărilor sociale de sănătate 2. Modificări ale cheltuielilor bugetare, din care: -3.346 a) buget de stat - 576 b) bugetele locale - 2.725 c) bugetul Fondului naţional unic al asigurărilor sociale de stat - 15 d) bugetul asigurărilor sociale de stat -18 e) bugetul asigurărilor pentru şomaj - 12 3. Impact financiar, din care: +3.346 a) buget de stat +576 b) bugetele locale +2.725 c) bugetul Fondului naţional unic al asigurărilor sociale de sănătate +15 d) bugetul asigurărilor sociale de stat +18 e) bugetul asigurărilor pentru şomaj +12

Secţiunea a 5-a
Efectele prezentului act normativ asupra legislaţiei în vigoare

- Prezentul acte normative suplimentare. Nu este cazul

- Compatibilitatea proiectului de act normativ cu legislaţia comunitară în materie. Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect

- Decizii ale Curţii Europene de Justiţie şi alte documente. Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect

- Alte informaţii. Prin prezentul act normativ se interzice acordarea, în anul 2009, a tichetelor de masă prevăzute de Legea privind tichetele de masă, nr.142/1998, personalului din sectorul bugetar.

De asemenea prin prezentul act normativ se stabilesc cotele de contribuţii de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2009, întrucât legea bugetului de stat pe anul 2009 în care erau prevăzute aceste cote, în conformitate cu prevederile Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii , nu este încă aprobată.

Secţiunea a 6-a
Consultări efectuate în vederea elaborării prezentului act normativ

Prezentul act normativ a fost elaborat de către Ministerul Finanţelor Publice

Proiectul actului normativ a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ prin avizul nr.1655/30.12.2008.

Secţiunea a 7-a
Activităţi de informare publică privind elaborarea şi implementarea proiectului de act normativ

Secţiunea a 8-a
Măsuri de implementare

Autorităţile şi instituţiile publice centrale şi locale vor duce la îndeplinire prevederile prezentului act normativ.

Faţă de cele prezentate, a fost promovată prezenta Ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri financiar-bugetare.

Ministrul finanţelor publice: Gheorghe Pogea
Ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale: Marian Sârbu
Ministrul administraţiei şi internelor: Gabriel Oprea

Anexa 4.

Exemple privind modul în care ar trebui determinat impactul financiar – bugetar în "notele de fundamentare"

Exemple privind modul de fundamentare a impactului prevederilor O.U.G. nr. 226/2008 în condiţiile în care se interpretează că, în anul 2009, această ordonanţă a reglementat cota de 5,5% numai pentru categoriile de asiguraţi prevăzuţi în Legea nr. 95/2006 la art. 257, alin (2), litera „a) veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit;”, iar pentru celelalte categorii de asiguraţi prevăzuţi la literele b), c), d), e) şi f) se revenea (începând cu 1 ianuarie 2009), la cota de 6,5%, adică la cota prevăzută prin Legea nr. 95/2006.

Prin literele b), c), d), e) şi f) ale alin (2) al art. 257 din Legea nr. 95/2006 sunt prevăzute următoarele categorii de asiguraşi:

„a) veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit;

b) veniturilor impozabile realizate de persoane care desfăşoară activităţi independente care se supun impozitului pe venit; dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuţia, aceasta nu poate fi mai mică decât cea calculată la un salariu de bază minim brut pe ţară, lunar;

c) veniturilor din agricultură supuse impozitului pe venit şi veniturilor din silvicultură, pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator şi nu se încadrează la lit. b);

d) indemnizaţiilor de şomaj;

e) veniturilor din pensiile care depăşesc limita supusă impozitului pe venit;

f) veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, veniturilor din dividende şi dobânzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere şi altor venituri care se supun impozitului pe venit numai în cazul în care nu realizează venituri de natura celor prevăzute la lit. a) - e), alin. 2¹ şi art. 213 alin. (2) lit. h), dar nu mai puţin de un salariu de bază minim brut pe ţară, lunar.”

Sublinierile din textul de mai sus ne aparţin şi au scopul de a sublinia şi pe această cale că pentru aceste categorii de asiguraţi (şomeri şi pensionari) s-au întocmit cele două exemple prezentate în anexele nr. 4 şi nr. 5 cu modul corect în care trebuie întocmită o notă de fundamentare.

1. Diferenţa de contribuţie de sănătate, în anul 2009, rezultată din recalcularea, de la cota de 5,5% la 6,5%, a veniturilor din pensiile de peste 1.000 de lei, supuse contribuţiei de sănătate
Veniturile, în luna decembrie 2009, din pensiile de peste 1.000 de lei, supuse contribuţiei de sănătate

Nr. crt.	Tranşa de venit din pensiile de peste 1.000 de lei, supuse contribuţiei de sănătate	Număr de pensii	Pensia medie lunară din cadrul fiecărei tranşe	Total venituri din pensiile de peste 1.000 de lei, supuse contribuţiei de sănătate
0	1	2	3	4 = 2 x 3
1.	1.001 – 1.500	794.742	1.250	993.427.500
2.	1.501 – 2.000	148.741	1.750	260.296.750
3.	2.001 – 2.500	34.963	2.250	78.666.750
4.	2.501 – 3.000	9.858	2.750	27.109.500
5.	3.001 – 3.500	3.053	3.250	9.920.250
6.	3.501 – 4.000	1.110	4.750	5.272.500
7.	4.001 – 4.500	444	4.250	1.887.000
8.	4.501 – 5.000	208	4.750	988.000
9.	peste 5.000	315	10.000	3.150.000
10.	Total	924.434	–	1.380.720.250

Total venituri lunare în anul 2009, din pensiile de peste 1.000 de lei, supuse contribuţiei de sănătate = 1.380.720.250 de lei.

Total venituri anuale, în anul 2009, din pensiile de peste 1.000 de lei, supuse contribuţiei de sănătate = 1.380.720.250 de lei x 12 luni = 16.568.643.000 de lei.

Diferenţa de cotă de contribuţie, de la 5,5%, la 6,5% = 6,5% – 5,5% = 1%.

Diferenţa, în lei, a contribuţiei de sănătate anuală, în anul 2009, din pensiile de peste 1.000 de lei, supuse contribuţiei de sănătate = 16.568.643.000 x 1% = 165.686.430 de lei anual.

Diferenţa, în euro, calculată la cursul de 4,12 lei un euro, de contribuţie de sănătate anuală, în anul 2009, din pensiile de peste 1.000 de lei, supuse contribuţiei de sănătate = 165.686.430 de lei anual : 4,12 lei un euro = 40.215.153 de euro.

2. Diferenţa de contribuţie de sănătate, în anul 2009, rezultată din recalcularea, de la cota de 5,5% la 6,5%, din indemnizaţia de şomaj

Număr de şomeri, în decembrie 2009 = 403.440.

Media lunară a indemnizaţiei de şomaj, supusă contribuţiei de sănătate, în anul 2009 = 550 de lei.

Total venituri lunare, în anul 2009, din indemnizaţii de şomaj, supuse contribuţiei de sănătate = 403.440 x 550 = 221.892.550 de lei.

Total venituri anuale, în anul 2009, din indemnizaţii de şomaj, supuse contribuţiei de sănătate = 221.892.550 de lei x 12 luni = 2.662.710.600 de lei.

Diferenţa de cotă de contribuţie (de la 5,5%, la 6,5%) = 1%.

Diferenţa, în lei, a contribuţiei de sănătate anuală, în anul 2009, din indemnizaţii de şomaj, supuse contribuţiei de sănătate = 2.662.710.600 de lei x 1% = 26.627.106 lei anual.

Diferenţa, în euro, a contribuţiei de sănătate anuală, în anul 2009, calculată la cursul de 4,12 lei un euro, din indemnizaţii de şomaj, supuse contribuţiei de sănătate = 26.627.106 lei anual: 4,12 lei un euro = 6.462.890 de euro.