Precizări cu privire la Reglementările contabile conforme cu directivele europene, în vigoare cu 1 ianuarie 2010

Înfăptuirea legalităţii şi reflectarea realităţii fenomenelor economice, contabile, financiare şi fiscale depinde, în foarte mare măsură, atât de temeinicia reglementărilor contabile, cât şi de modul în care acestea sunt cunoscute, interpretate şi aplicate corect de agenţii economici şi organele fiscale.

Prezentarea, fie şi numai succintă, a unei analize critice (dar constructive) a evoluţiei reglementărilor în discuţie este importantă din mai multe puncte de vedere, precum:

a) Identificarea unor direcţii de îmbunătăţite ale acestora.

b) Sporirea mijloacelor şi posibilităţilor de cunoaştere, interpretare şi aplicare cât mai corectă a acestora, într-un timp cât mai scurt după publicarea lor în Monitorul Oficial, de către cei interesaţi.

c) De a atrage atenţia Conducerii Camerei Deputaţilor, care este Editorul Monitorului Oficial, şi conducerii „Monitorului Oficial” R.A., de a avea în vedere faptul că actele normative, precum cel în discuţie, care sunt deosebit de necesare pentru sute de mii de contribuabili persoane juridice şi fizice, este necesar a fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi nu în partea de bis a acestei publicaţii.

d) Intrării în legalitate a părţii de bis a Monitorului Oficial în sensul nominalizării şi unei mai bune reglementări a acestei publicaţii prin “Legea nr. 202/1998, republicată, privind organizarea Monitorului Oficial al României”, „Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative” şi prin “Ordinul nr. 6/1999 privind procedura publicării, republicării şi rectificării actelor în Monitorul Oficial al României”.

e) Oferirii unor soluţii practice, prin care să se asigure elaborarea actelor normative cu respectarea întocmai a normelor de tehnică legislativă, în special din punct de vedere al: (1) modul de exprimare, care trebuie să asigure dispoziţiilor sale un caracter obligatoriu, (2) formei de redactate, care trebuie să fie într-un limbaj şi stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar şi precis, care să excludă orice echivoc; (3) respectării stricte a regulilor gramaticale şi de ortografie; (4) conţinutului, care trebuie să excludă erorile materiale în cuprinsul acestora. Prin includerea în textul unui act normativ a unor formulări precum „Prevederile ... nu constituie temei legal ...”, „Acest ... nu are caracter de reglementare ...”, „Prezentele ... nu au scopul de a reglementa ...”, se anulează de fapt puterea de legiferare a actului normativ respectiv, lăsându-se libertate deplină, atât contribuabililor, cât şi organelor cu atribuţii în aplicarea sa, să-l interpreteze şi să-l aplice după cum consideră fiecare, după bunul plac.

f) Unei mai bune distincţii şi reglementări a lucrărilor de legislaţie, sau de popularizare a legislaţiei, (1) care au caracter oficial, care aparţin (sunt emanaţia) unor instituţii ale statului, şi care implică responsabilitatea exclusivă a acestora pentru conţinutul lor, şi (2) lucrările particulare, ai căror autori sunt persoane fizice şi/sau juridice private. Orice combinaţii între aceste două categorii de autori creează nedumeriri şi confuzii în ceea ce priveşte (1) partea de legislaţie pură, (2) partea de comentarii, de păreri personale ale unor specialişti, şi (3) interpretarea şi aplicarea corectă a unor prevederi legale, fapt pentru care lucrările care au caracter oficial, care sunt publicate sub antetul unor instituţii ale statului, şi care implică responsabilitatea exclusivă a acestora pentru conţinutul lor, trebuie să fie bine reglementate.

1. În scopul reflectării în contabilitate a operaţiunilor economic – financiare specifice economiei de piaţă, în concordanţă cu legislaţia României de la începutul anului 1994, precum şi cu prevederile Directivei a IV-a a Comunităţii Economice Europene şi Standardelor Internaţionale de Contabilitate, Ministerul Finanţelor a elaborat, prin Editura Economică, în anul 1994, lucrarea intitulată „Sistemul contabil al agenţilor economici”, având următoarea structură:
1.1. Legea contabilităţii nr. 82/1991.
1.2. Hotărârea Guvernului nr. 704 din 14 decembrie 1993 pentru aprobarea unor măsuri de executare a Legii contabilităţii nr. 82/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 din 22 decembrie 1993.

Hotărârea Guvernului nr. 704/1993 conţinea în anexe:
1.2.1. Regulamentul de aplicare a Legii contabilităţii nr. 82/1991.
1.2.2. Planul de conturi general, normele de utilizare a acestuia şi macheta transpunerii soldurilor conturilor.
1.2.3. Monografia privind înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni economico-financiare.
1.2.4. Registrele contabile.
1.2.5. Bilanţul contabil.

De reţinut că, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 din 22 decembrie 1993 s-a publicat numai Hotărârea Guvernului nr. 704 din 14 decembrie 1993, care conţine una pagină în Monitorul Oficial, nu şi anexele.

Anexele la H.G. nr. 704/1993 care, din punct de vedere practic, constituie esenţa acestui act normativ, deosebit de important, s-au publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 BIS din 22 decembrie 1993.

Publicitatea care s-a făcut acestei lucrări, preţul accesibil, conştientizarea agenţilor economici şi a organelor fiscale privind utilitatea sa practică şi tirajul mare în care s-a tipărit a condus la procurarea acesteia de către marea majoritate a agenţilor economici şi a organelor fiscale.

În introducerea la lucrarea publicată de Ministerul Economiei şi Finanţelor, prin Editura Economică, în anul 1994, intitulată „Sistemul contabil al agenţilor economici”, se precizează: „Prevederile Planului de conturi general şi ale normelor de utilizare a acestuia nu constituie temei legal pentru efectuarea unor operaţiuni economico-financiare ci servesc numai la înregistrarea în contabilitate a acestora”. (Sublinierea îmi aparţine).

2. Necesităţile impuse de (1) armonizarea legislaţiei cu directivele europene în domeniu, în vederea îndeplinirii cerinţelor de aderare la Uniunea Europeană, şi (2) de aliniere la Standardele Internaţionale de Contabilitate, situaţie impusă şi de procesul de globalizare economică şi de dezvoltare a pieţei de capital, au condus la publicarea, de care Ministerul Economiei şi Finanţelor, prin Editura Economică, în anul 2002, a lucrării intitulate „Reglementările contabile pentru agenţii economici”, având următoarea structură:
2.1. Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată.
2.2. Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 94/2001 pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 20 februarie 2001.
2.3. Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 306/2002 pentru aprobarea Reglementărilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 BIS din 25 aprilie 2002 (conţinând 95 de pagini de Monitorul Oficial).

Tirajul mic, publicitatea insuficientă, în special sub aspectul conştientizării agenţilor economici şi organelor fiscale asupra noutăţilor pe care le conţine (faţă de precedenta), a făcut ca respectiva lucrare să fie puţin cunoscută, fapt pentru care aceasta a fost procurată de un număr mic de agenţi economici şi specialişti în domeniu, cei mai mulţi continuând să lucreze după ediţia din 1994.

Publicarea în partea de BIS a Monitorul Oficial a O.M.F.P. nr. 306/2002 a făcut ca acest act normativ, deosebit de important, să fie foarte puţin cunoscut şi, pe cale de consecinţă, şi aplicat.

În „Prefaţa” la această lucrarea, semnată de „Conducerea Ministerului Finanţelor Publice”, se precizează: „Prevederile Planului de conturi general şi ale normelor de utilizare a acestuia nu constituie temei legal pentru efectuarea unor operaţiuni economico-financiare, ele servind numai la înregistrarea în contabilitate a acestora”. (Sublinierea îmi aparţine).

3. Începând cu 1 ianuarie 2006 a intrat în vigoare „Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.752 din 17 noiembrie 2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene”, act normativ deosebit de important, care a produs mutaţii radicale în reglementările contabile.

De reţinut că, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.080 din 30 noiembrie 2005 s-a publicat numai Ordinul propriu-zis al Ministrului Finanţelor Publice nr. 1.752 din 17 noiembrie 2005 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, care conţine două pagini în Monitorul Oficial, nu şi “Reglementările contabile conforme cu directivele europene”.

“Reglementările contabile conforme cu directivele europene”, care conţin 112 de pagini în Monitorul Oficial şi care constituie esenţa reglementării, s-au publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.080 BIS din 30 noiembrie 2005.

Sub antetul Ministerului Finanţelor Publice s-a publicat, prin Editura Irecson, în anul 2006, lucrarea „Reglementări contabile conforme cu directivele europene aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.752/2005. Ghid practic”.

În legătură cu această lucrare se impun următoarele precizări:

3.1. După ceea ce scrie pe copertă rezultă că această lucrare are ca unic autor Ministerul Finanţelor Publice.

3.2. Titlul lucrării, intitulat „Reglementări contabile conforme cu directivele europene aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.752/2005. Ghid practic”, a generat nedumeriri şi confuzii în rândul contribuabililor şi celorlalţi utilizatori întrucât din acesta nu se poate deduce dacă această carte conţine:

3.2.1. Numai actul normativ, respectiv numai „Reglementările contabile conforme cu directivele europene aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.752/2005”.

3.2.2. Numai comentariile unor specialişti cu privire la modul de interpretare şi aplicare corectă a unor prevederi legale, respectiv numai „Ghidul practic de aplicare a reglementărilor contabile conforme cu directivele europene aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.752/2005”.

3.2.3. Atât „Reglementările contabile conforme cu directivele europene aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.752/2005”, cât şi comentariile unor specialişti cu privire la modul de interpretare şi aplicare corectă ale reglementărilor respective.

Nedumeririle şi confuziile au devenit şi mai mari şi ca urmare a faptului că:

3.2.4. În pagina 1 este înscris, ca unic autor, „Ministerul Finanţelor Publice”, iar titlul lucrării este cu totul altul (faţă de cel de pe copertă), respectiv de „Ghid practic de aplicare a reglementărilor contabile conforme cu directivele europene aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.752/2005”.

3.2.5. S-a mai introdus şi o pagină 3, în care este înscris: „Ministerul Finanţelor Publice”. „Ghid practic de aplicare a reglementărilor contabile conforme cu directivele europene aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.752/2005”. „Colectiv de lucru. Direcţia de reglementări contabile”, după care sunt înscrise 13 persoane. „Colaboratori. Consiliul Contabilităţii şi Raportărilor Financiare”, după care sunt înscrise 3 persoane.

3.2.6. Nici în pagina 5, în care este „Cuprinsul”, şi nici pe parcursul lucrării, nu se prezintă, distinct, clar şi precis, unde începe şi unde se sfârşeşte partea de legislaţie, respectiv de „Reglementări contabile conforme cu directivele europene aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.752/2005”, şi unde începe şi unde se sfârşeşte partea de comentarii, dacă acestea există, prezentate sub titlul de „Ghidul practic”, adică partea de contribuţie a celor 16 coautori - specialişti cu privire la modul de interpretare şi aplicare corectă a prevederilor legale din acest act normativ.

Lucrarea urma să fie tipărită într-un tiraj de circa 200.000 de exemplare, număr suficient pentru a satisface necesităţile celor mai mari agenţi economici (de circa 600.000), organelor fiscale şi altor specialişti (precum, experţi contabili, auditori, evaluatori, jurişti etc.), interesaţi de cunoaşterea şi aplicarea corectă a Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene.

Din această lucrare s-a tipărit efectiv circa 1% din tirajul stabilit iniţial, după care s-a sistat apariţia acesteia din cauze uşor de înţeles.

Există judeţe în care această lucrare a rămas necunoscută, inclusiv organelor fiscale.

În “Prefaţa” la această lucrare se precizează: „Acest ghid nu are caracter de reglementare, politicile contabile aplicate fiind stabilite de fiecare entitate în funcţie de specificul activităţii, situaţiile concrete şi specificul operaţiunilor economico-financiare” (Sublinierea îmi aparţine).

4. Începând cu 1 ianuarie 2010 se aplică “Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 3.055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene”.

Deosebit de important este a se reţine faptul că, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 766 din 10 noiembrie 2009 s-a publicat numai Ordinul propriu-zis al Ministrului Finanţelor Publice nr. 3.055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, care conţine două pagini în Monitorul Oficial, nu şi “Reglementările contabile conforme cu directivele europene”.

“Reglementările contabile conforme cu directivele europene”, care conţin 290 de pagini în Monitorul Oficial şi care constituie esenţa reglementării, s-au publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 766 BIS din 10 noiembrie 2009.

Marea majoritate a agenţilor economici, a organelor fiscale şi a celorlalţi specialişti, interesaţi de cunoaşterea, interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale în discuţie (precum, experţi contabili, auditori, evaluatori, jurişti etc.) nu numai că nu deţin “Reglementările contabile conforme cu directivele europene”, forma în vigoare începând cu 1 ianuarie 2010, dar nu au auzit despre ele nici la câteva luni după publicarea lor în Monitorul Oficial.

5. Necunoaşterea “Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene”, în vigoare începând cu 1 ianuarie 2010, a fost şi este cauzată, în foarte mare parte, de mai mulţi factori, dintre care îi enumerăm doar pe următorii

5.1. Acest act normativ a fost publicat în Partea de BIS a Monitorului Oficial, care nu este oferită la vânzare nici prin unităţile de difuzare cu amănuntul a presei, şi nici pe bază de abonament, nici în format tipărit (pe suport de hârtie), şi nici în format electronic.

Conducerea Camerei Deputaţilor, care este Editorul Monitorului Oficial, şi conducerea „Monitorului Oficial” R.A. trebuie să aibă în vedere faptul că actele normative, precum cel în discuţie, care sunt deosebit de importante şi necesare pentru sute de mii de contribuabili persoane juridice (şi chiar fizice, precum cele autorizate să desfăşoare activităţi independente, liber profesionişti etc.), organe fiscale şi pentru alţi specialişti interesaţi de cunoaşterea, interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor acestora (precum, experţi contabili, auditori, evaluatori, jurişti etc.), este necesar a fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi nu în partea de bis a acestei publicaţii.

5.2. Preţul de vânzare cu amănuntul exagerat de mare al Monitorului Oficial care conţine aceste reglementări, de 58 de lei, la care se adaugă, la comandă (pentru că numai la comandă se poate obţine, chiar şi aşa destul de greu), şi taxele poştale, de circa 6,50 lei, deci în total de 64,50 de lei.

Din partea mai multor edituri s-a menţionat faptul că, pentru tipărirea, de către acestea, a Monitorului Oficial al României, Partea I, nr. 766 BIS din 10 noiembrie 2009, într-un tiraj de peste 10.000 de exemplare, pe aceeaşi hârtie de ziar pe care este tipărit acest Monitor Oficial, costul real, efectiv, ar fi de circa 2,50 lei.

Ori, de la costul real de tipărire, de circa 2,50 lei, la 58 de lei preţul de vânzare cu amănuntul al Monitorului Oficial, diferenţa, care este de peste 23 de ori, este cu adevărat abuzivă.

În cazul în care se iau în considerare şi taxele poştale, de 6,50 de lei, diferenţa dintre preţul efectiv plătit pentru obţinerea respectivului Monitor Oficial şi costul său de tipărire este de aproape 26 de ori.

5.3.. Greutăţile şi problemele care apar în procurarea părţii de BIS a Monitorului Oficial.

Părerea generală a persoanelor interesate de cunoaşterea, interpretarea şi aplicarea corectă a legislaţiei consideră că este inadmisibilă, iraţională, contrară logicii elementare şi contrară unui interes naţional major această măsură de a nu publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, actele normative care sunt deosebit de importante şi necesare înfăptuirii legalităţii de către sute de mii de persoane juridice şi fizice.

Este cunoscut faptul că înfăptuire legalităţii şi a statului de drept depinde, în foarte mare măsură, şi de modul în care se asigură posibilitatea cetăţenilor la cunoaşterea şi procurarea cu uşurinţă a legislaţiei, ştiut fiind că „informaţia legislativă” reprezintă categoria de informaţie de cel mai mare interes public şi cea mai benefică, atât pentru cetăţeni, cât şi pentru stat.

Dreptul cetăţenilor de a avea acces liber la orice informaţie de interes public, în care se încadrează şi cunoaşterea, cu uşurinţă, a legislaţiei, este un drept fundamental, prevăzut prin art. 31 din Constituţia României, care dispune clar, precis şi la modul imperativ:

„Art. 31. Dreptul la informaţie

(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit.

(2) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal.[...].”

Efectiv şi în mod real contribuabilii, organele fiscale şi ceilalţi specialişti interesaţi de cunoaşterea şi aplicarea corectă a prevederilor legale nu au practic posibilitatea să afle când se vor publica în partea de bis a Monitorului Oficial actele normative de strictă necesitate lor.

Conducerea Camerei Deputaţilor, care este Editorul Monitorului Oficial, şi conducerea Regiei Autonome "Monitorul Oficial" nu trebuie să uite faptul că publicaţia Monitorului Oficial este publicaţia oficială a statului român, este un serviciu public (care are sensul de serviciu în slujba publicului, al cetăţeanului), al cărui scop este de a contribui la înfăptuirea legalităţii prin mijloacele sale specifice, respectiv de a asigurarea posibilitatea cunoaşterii, interpretării şi aplicării corecte, cu cât mai multă uşurinţă, a prevederilor legale în vigoare prin editarea Monitorului Oficial, atât în format tipărit, cât şi în format electronic, pe care îl pune la dispoziţia tuturor categoriilor de utilizatori la un preţ decent.

Regia Autonomă "Monitorul Oficial" este necesar să realizeze şi un produs electronic conţinând actele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, bis, care să poată fi accesat gratuit pe internet şi care să fie disponibil şi în varianta pentru citire pe o perioadă cât mai mare de la publicarea respectivelor acte, de pildă de până la 3 luni.

Sumarele Monitorul Oficial al României, Partea I, bis, trebuie să rămână accesibile permanent.

Este în interesul atât al statului, cât şi al contribuabililor, al organelor fiscale şi al celorlalţi specialişti din domeniile financiar – contabil, juridic etc. să lucreze, pe cât posibil, numai după Monitorul Oficial întrucât numai în aceste condiţii există certitudinea cunoaşterii legii „originale”, „pure”, fără erorile care apar, în mod frecvent, din prelucrările ulterioare (de oricine vrea să facă afaceri şi din comerţul cu legislaţia) prin prelucrarea şi vânzarea acesteia sub diferite forme, precum broşuri, cărţi etc.

6. Ulterior publicării “Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene” în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 766 BIS din 10 noiembrie 2009, „Monitorului Oficial” R.A. a tipărit aceste Reglementări sub forma unei CĂRŢI, dar la preţul de … 27 de lei.

Faţă de forma în care au fost tipărite şi publicate în Monitorul Oficial, publicarea acestor Reglementări sub forma unei cărţi necesită cheltuieli suplimentare de circa 30 – 35%, cheltuieli constând în: tehnoredactarea pe calculator din format A4 în format A5; folosirea unei hârtii de calitate superioară; adunarea colilor şi fălţuirea acestora; broşarea cu termoclei; tăierea colilor; confecţionarea coperţilor în mai multe culori (folosirea mai multor culori mărind foarte mult costurile); plastifierea coperţilor etc.

Deci, în condiţiile în care tipărirea acestei cărţi este mai costisitoare cu circa 30 – 35%, aceasta se vinde la un preţ mai mic cu 53,50% faţă de preţul Monitorului Oficial în care s-au publicat aceste reglementări.

Fie şi numai din aceste aspecte se poate trage concluzia că la „Monitorul Oficial” R.A. trebuie reconsiderate metodele de calculaţie a costurilor şi de stabilire a preţurilor de vânzare cu amănuntul la produsele (publicaţiile) sale.

8. Este ştiut faptul că, în condiţiile în care un act normativ nu se poate procura şi cunoaşte imediat după apariţia sa (şi nu din vina onestului cetăţean, respectiv contribuabil), după aceea se neglijează atât procurarea lui, cât şi cunoaşterea, interpretarea şi aplicarea corectă a acestuia, numeroase persoane continuând să lucreze “ca şi mai înainte”, după vechile reglementări, cu atât mai mult cu cât circulă şi zvonul că “modificările nu sunt importante”.

Fie şi numai din compararea denumirii capitolelor, secţiunilor, claselor şi grupelor de conturi ale O.M.F.P. nr. 1.752/2005 cu cele ale O.M.F.P. nr. 3.055/2009 rezultă modificări esenţiale, redate în anexele nr. 1, nr. 2, nr. 3 şi nr. 4 de la finele acestui material.

Necunoaşterea „Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene”, forma în vigoare începând cu 1 ianuarie 2010 (act normativ de o importanţă excepţională, o adevărată “biblie a contabililor”), de către cea mai mare parte a contribuabililor şi a persoanelor cu sarcini în interpretarea şi aplicarea corectă a legislaţiei contabile, generează numeroase şi grave consecinţe negative pe plan economic şi social.

De reţinut că prin O.M.F.P. nr. 3.055/2009 se introduc, începând cu 1 ianuarie 2010, 21 de conturi noi, respectiv conturile 1067; 223; 224; 321; 322; 323; 326; 327; 328; 475; 609; 643; 644; 6456; 6457; 652; 709; 8038; 806; 807; 808, conturi a căror denumire completă este redată în anexa nr. 3 la prezenta.

Alte două conturi nou introduse, respectiv conturile 711 şi 712, a căror denumire completă este redată în anexa nr. 4 la prezenta, provin din conturile vechi.

Foarte important este însă a se reţine faptul că prin „Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene”, cuprinse în anexa 1 din O.M.F.P. nr. 3.055/2009, „Capitolul V. Transpunerea soldurilor conturilor din balanţa de verificare la 31.12.2009 în noul plan de conturi general” se prevede obligativitatea:

1. Transpunerii soldurilor a nu mai puţin de 464 de conturi din balanţa de verificare la 31 decembrie 2009, în conturile prevăzute în noul Plan de conturi general cuprins în noile reglementări.

2. Transpunerea din vechile conturi sintetice în noile conturi sintetice de gradul unu şi doi, acolo unde este cazul, care se va efectua în funcţie de natura sumelor reflectate în soldul fiecărui cont.

În condiţiile în care numeroşi agenţi economici au ajuns în anul 2010 fără să fi auzit de existenţa O.M.F.P. nr. 3.055/2009, în vigoare începând cu 1 ianuarie 2010, este uşor de înţeles că vor trece multe luni din acest an fără ca acestea să se aplice.

Nu este exclus ca numeroşi contribuabili din mediul rural şi chiar din oraşele mici să ajungă să încheie şi anul 2010 fără să cunoască (şi nu numai din vina lor) şi să nu aplice aceste reglementări.

Spun acest lucru având în vedere că asemenea aspecte s-au constatat, de organele de control fiscal, şi în alt caz similar, respectiv în cel al aplicării O.M.F.P. nr. 1.752/2005 şi aceasta şi ca urmare a faptului că şi acest ordin a fost publicat tot într-o parte de BIS a Monitorului Oficial.

9. Deosebit de important este a se avea în vedere şi faptul că partea de BIS a Monitorului Oficial este în afara cadrului legal: prin nici un act normativ nu se prevede publicarea părţii de BIS a Monitorului Oficial.

Pentru înţelegerea corectă şi pe deplin a acestei probleme se impun următoarele precizări:

Prin “Legea nr. 202/1998, republicată, privind organizarea Monitorului Oficial al României” se prevede:

„Art. 1. Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi de alte acte normative.

Art. 2. Editorul Monitorului Oficial al României este Camera Deputaţilor.

Art. 3. (1) Editarea Monitorului Oficial al României constituie un serviciu public asigurat de către Regia Autonomă "Monitorul Oficial", care funcţionează sub autoritatea Camerei Deputaţilor.[…].

Art. 4. Monitorul Oficial al României cuprinde 7 părţi, structurate în funcţie de natura actelor supuse publicării.”

„Art. 18. Regia Autonomă "Monitorul Oficial" editează Monitorul Oficial al României atât în format tipărit, cât şi în format electronic, pe care îl pune la dispoziţia tuturor categoriilor de utilizatori contra cost.

Art. 19. Regia Autonomă "Monitorul Oficial" realizează un produs electronic conţinând actele publicate, care poate fi accesat gratuit pe internet şi este disponibil, în varianta pentru citire, timp de 10 zile de la publicarea respectivelor acte. Sumarele monitoarelor oficiale sunt accesibile permanent.”

„Art. 22. Procedura publicării în părţile I - VII, procedura republicării şi a rectificării, precum şi cea a publicării unor acte normative în numere speciale, cu tiraj limitat, se stabilesc prin ordin al secretarului general al Camerei Deputaţilor.”.

Cele 7 părţi ale Monitorului Oficial, prevăzute la art. 4 din Legea nr. 202/1998 sunt: Partea I; Partea a II-a; Partea a III-a; Partea a IV-a; Partea a V-a; Partea a VI-a şi Partea a VII-a.

În temeiul art. 10 - 15 şi al art. 19 din Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României şi în baza art. 205 alin. 4 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, secretarul general al Camerei Deputaţilor a emis “Ordinul nr. 6/1999 privind procedura publicării, republicării şi rectificării actelor în Monitorul Oficial al României”, în care, la art. 1 se prevede:

“Art. 1. (1) Prezentul ordin stabileşte procedura publicării în părţile I - V ale Monitorului Oficial al României, procedura republicării şi a rectificării, precum şi cea a publicării unor acte normative în numere speciale, cu tiraj limitat.

(2) Procedura republicării actelor normative şi a rectificării se realizează cu respectarea normelor de tehnică legislativă.”. (Sublinierile ne aparţin).

De reţinut şi faptul că, în timp ce prin art. 4 şi art. 22 din Legea nr. 202/1998 se precizează faptul că Monitorul Oficial al României cuprinde 7 părţi, prin art. 1 din Ordinul secretarului general al Camerei Deputaţilor nr. 6/1999 se stabileşte procedura publicării numai pentru V părţi, respectiv numai pentru părţile I - V ale Monitorului Oficial. (Sublinierile ne aparţin).

Important este a se sublinia şi faptul că nici prin „Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative”, şi nici prin vreun alt act normativ nu numai că nu este prevăzută şi reglementată publicarea Monitorului Oficial, Partea I bis, dar nici nu există această denumire.

Din studiul legislaţiei rezultă foarte clar că Partea I bis a Monitorului Oficial nu este reglementată prin nici un act normativ în materie (a se vedea: “Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României”; „Ordinul secretarului general al Camerei Deputaţilor nr. 6/1999 privind procedura publicării, republicării şi rectificării actelor în Monitorul Oficial al României”; „Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative”).

În schimb, în Legea nr. 202/1998 şi în Ordinul secretarului general al Camerei Deputaţilor nr. 6/1999 se face referire la „publicarea unor acte normative în numere speciale, cu tiraj limitat”.

De la Monitorul Oficial se menţionează faptul că aceste „numere speciale, cu tiraj limitat” sunt în realitate „Partea I bis” a Monitorului Oficial.

Întrucât Partea I bis a Monitorului Oficial nu numai că nu este prevăzută şi reglementată spre publicare prin nici un act normativ,dar în reglementările în materie nici nu există această denumire, se impune ca această problemă să fie reglementată clar, precis, în mod real şi într-un timp cât mai scurt, cu atât mai mult cu cât, aşa după cum am mai arătat, Editorul Monitorului Oficial al României este chiar Camera Deputaţilor.

În condiţiile în care chiar şi în activitatea Camerei Deputaţilor există asemenea practici paradoxale, respectiv de una se scrie în lege (Legea nr. 202/1998), precum că „Monitorul Oficial al României cuprinde 7 părţi” (art. 4), „publicarea unor acte normative în numere speciale, cu tiraj limitat” (art. 22), şi că „prin ordin al secretarului general al Camerei Deputaţilor se stabilesc procedura publicării acestora” (art. 22), şi altceva se reglementează prin ordinul dat în aplicarea acestei legi (respectiv prin Ordinul 6/1999) şi, respectiv, altceva se face în realitate decât scrie în lege (precum publicarea unor acte normative în Partea I bis a Monitorului Oficial), este uşor de înţeles care sunt cauzele care au condus, în ultimii 20 de ani, încet dar sigur, la acest adevărat haos legislativ.

10. Întrucât (1) Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care apare întreaga legislaţie, şi (2) editarea şi tipărirea acestuia constituie un serviciu public de cea mai mare importanţă pentru cunoaşterea, interpretarea şi aplicarea corectă a legislaţiei, se impune a se acorda cea mai mare atenţie corectitudinii redactării textelor legislative şi lucrărilor trimise spre publicate în Monitorului Oficial al României.

Sublinierea se impune întrucât se constată frecvente erori în lucrările publicate în Monitorul Oficial.

Numărul mare al eratelor, în numeroase cazuri pe mai multe pagini de Monitor Oficial, este cea mai bună confirmare a acestei afirmaţii.

Spre exemplu, chiar şi în C A R T E A menţionată anterior, tipărită de Monitorul Oficial, intitulată “Reglementări contabile conforme cu directivele europene, în vigoare de la 1 ianuarie 2010”, s-au strecurat unele G R E Ş E L I, dintre care voi da un singur exemplu.

Secţiunea 3

Situaţia modificărilor capitalului propriu 

   333. - Structura exemplificativă a situaţiei modificărilor capitalului propriu este următoarea: 

   SITUAŢIA MODIFICĂRILOR CAPITALULUI PROPRIU

   la data de ....................

                                                                                                                                                       - lei – 

 
 

   În cartea menţionată anterior, tipărită de Monitorul Oficial, partea de reglementare în discuţie, redată anterior, are următoarea formă şi conţinut (a se vedea pagina 186 din respectiva carte):  

Secţiunea 3

Situaţia modificărilor capitalului propriu 

   333. - Structura exemplificativă a situaţiei modificărilor capitalului propriu este următoarea: 

 
 
 

   Din această carte este LIPSĂ textul care exprimă denumirea şi conţinutul situaţiei din tabelul respectiv, adică: 

   „SITUAŢIA MODIFICĂRILOR CAPITALULUI PROPRIU

   la data de .................... 

                                                                                                                                                       - lei –“ 

11. În această carte, unele texte, în special cele din tabele / anexe, şi chiar din denumirea acestora, sunt cu fonturi (cu litere şi cifre) foarte mici, precum cu font de 7, ceea ce fac aproape imposibilă citirea acestora fără lupă de către un număr foarte mare de persoane şi aceasta în condiţiile în care există spaţii laterale libere (nefolosite, disponibile).

Nu în puţine cazuri, în condiţiile în care spaţiile libere ar fi fost folosite raţional, exista posibilitatea scrierii textului cu fonturi mult mai mari, care asigura citirea cu mai multă uşurinţă a textului.

Pentru edificare, se prezintă în continuare textul menţionat mai sus, cu erori, dar în forma în care este scris în cartea în discuţie.

Secţiunea 3

Situaţia modificărilor capitalului propriu 

   333. - Structura exemplificativă a situaţiei modificărilor capitalului propriu este următoarea: 

  SITUAŢIA MODIFICĂRILOR CAPITALULUI PROPRIU

  la data de ....................

                                                                       - lei –

                  ______________________________________________________________________________

  |    Denumirea       |Sold la     |   Creşteri    |    Reduceri   |Sold la     |

  |    elementului     |începutul   |_______________|_______________|sfârşitul   |

  |                    |exerciţiului|Total,|Prin    |Total,|Prin    |exerciţiului|

  |                    |financiar   |din   |transfer|din   |transfer|financiar   |

  |                    |            |care: |        |care: |        |            |

  |____________________|____________|______|________|______|________|____________| 

   În cartea menţionată anterior, publicată de Monitorul Oficial, partea de reglementare în discuţie, redată anterior, are următoarea formă şi conţinut (a se vedea pagina 186):  

 

Secţiunea 3

Situaţia modificărilor capitalului propriu 

   333. - Structura exemplificativă a situaţiei modificărilor capitalului propriu este următoarea:

  ______________________________________________________________________________

  |    Denumirea       |Sold la     |   Creşteri    |    Reduceri   |Sold la     |

  |    elementului     |începutul   |_______________|_______________|sfârşitul   |

  |                    |exerciţiului|Total,|Prin    |Total,|Prin    |exerciţiului|

  |                    |financiar   |din   |transfer|din   |transfer|financiar   |

  |                    |            |care: |        |care: |        |            |

  |____________________|____________|______|________|______|________|____________| 

   Din această carte este LIPSĂ textul care exprimă denumirea şi conţinutul situaţiei din tabelul respectiv, adică: 

  „SITUAŢIA MODIFICĂRILOR CAPITALULUI PROPRIU

  la data de ....................

13. Considerăm că cei care elaborează actele normative ar trebui să acorde o atenţie deosebită şi formulării şi redactării prevederilor legale cu mai multă claritate, precizie şi într-o concepţie unitară (într-un sistem de gândire şi exprimare unitar).

Spre exemplu, în cartea în discuţie, în „Capitolul V. Transpunerea soldurilor conturilor din balanţa de verificare la 31.12.2009 în noul plan de conturi general” se prevede:

 

  Considerăm că exprimarea corectă, precisă şi într-un sistem de gândire şi exprimare unitar este următoarea:  

14. Am prezentat aceste aspecte cu scopul:

14.1. De a face cunoscute în rândul contribuabililor, organelor fiscale şi celorlalţi specialişti din domeniul financiar, contabil şi fiscal necesitatea cunoaşterii, interpretării şi aplicării corecte a “Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, în vigoare începând cu 1 ianuarie 2010”.

14.2. Atenţionării factorilor responsabili asupra necesităţii adoptării unor măsuri prin care să se asigure accesul cu uşurinţă şi la un preţ decent (cât mai apropiat de costurile reale de tipărire), de către cei interesaţi, la cunoaşterea legislaţiei publicată în Monitorul Oficial.

14.3. Identificării unor direcţii de îmbunătăţite ale publicaţiilor şi lucrărilor tipărite de Regie Autonomă „Monitorul Oficial”.

14.4. Sporirii mijloacelor şi posibilităţilor de cunoaştere, interpretare şi aplicare cât mai corectă a actelor normative, într-un timp cât mai scurt după publicarea lor în Monitorul Oficial, de către cei interesaţi.

14.5. De a atrage atenţia Conducerii Camerei Deputaţilor, care este Editorul Monitorului Oficial, şi conducerii „Monitorului Oficial” R.A., de a avea în vedere faptul că actele normative, care sunt deosebit de necesare pentru sute de mii de contribuabili persoane juridice şi fizice, este necesar a fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi nu în partea de bis a acestei publicaţii.

14.6. Nominalizării şi reglementării, clare şi precise, prin actele normative în materie, a publicaţiei „Monitorul Oficial, Partea I bis”,

14.7. Oferirii unor soluţii practice, prin care să se asigure elaborarea oricărui act normative cu respectarea întocmai a normelor de tehnică legislativă, în special din punct de vedere al: (1) modul de exprimare, care trebuie să asigure dispoziţiilor sale un caracter obligatoriu, (2) formei de redactate, care trebuie să fie într-un limbaj şi stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar şi precis, care să excludă orice echivoc; (3) respectării stricte a regulilor gramaticale şi de ortografie; (4) conţinutului, care trebuie să excludă erorile materiale în cuprinsul acestora.

14.8. Eliminării, definitive şi pentru totdeauna, a unor formulări din actele normative care anulează întreaga puterea de legiferare a acestora, lăsând astfel libertate deplină, atât contribuabililor, cât şi organelor cu atribuţii în aplicarea lor, să le interpreteze şi să le aplice după cum consideră fiecare, după bunul plac. Aşa după cum am mai arătat, prin includerea în textul unui act normativ a unor formulări precum „Prevederile ... nu constituie temei legal ...”, „Acest ... nu are caracter de reglementare ...”, „Prezentele ... nu au scopul de a reglementa ...”, se anulează de fapt puterea de legiferare a actului normativ respectiv, lăsându-se libertate deplină celor interesaţi în aplicarea sa, în a-l interpreta şi aplica după cum consideră fiecare, după bunul plac.

14.9. Stabilirii unor măsuri, atât la nivelul Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, cât şi al fiecărei instituţii a statului, prin care să se facă o distincţie clară între lucrările de legislaţie, sau de popularizare a legislaţiei, (1) care au caracter oficial, care aparţin unor instituţii ale statului (care le au ca autor pe acestea), şi care implică responsabilitatea exclusivă a acestora pentru conţinutul lor, şi (2) lucrările particulare, ai căror autori sunt persoane fizice şi/sau juridice private, care exprimă diferite puncte de vedere, dintre cele mai diferite, cu privire la modul de interpretare şi aplicare ale unor prevederi legale. Orice combinaţii între aceste două categorii de autori creează nedumeriri şi confuzii în ceea ce priveşte (1) partea de legislaţie pură, (2) partea de comentarii, de păreri personale ale unor specialişti, şi (3) interpretarea şi aplicarea corectă a unor prevederi legale, fapt pentru care lucrările care au caracter oficial, care sunt publicate sub antetul unor instituţii ale statului, şi care implică responsabilitatea exclusivă a acestora pentru conţinutul lor. Lucrările care au caracter oficial, care sunt elaborate de instituţiile statului, şi sub antetul lor, trebuie să fie bine reglementate şi din punct de vedere al drepturilor de autor, care nu se justifică întrucât lucrările respective sunt elaborate de salariaţii acestora, în timpul programului normal de muncă, în exercitarea sarcinilor de serviciu.

14.10. De a atrage atenţia şi asupra situaţiei cu adevărat teribiliste existente în unele instituţii şi unităţi de stat, respectiv în cele în care se fac economii la cheltuielile cu efectuarea de abonamente la Monitorul Oficial, în condiţiile în care în unităţile respective are loc consumul iraţional, abuziv şi, în unele cazuri, chiar fraudulos, a unor importante fonduri bugetare. Se pot da exemple de asemenea unităţi în care veniturile brute totale ale conducătorului acestora au fost, şi mai sunt încă la unele, de circa 25.000 de euro lunar, în situaţia în care unităţile respective nu au avut, ani la rând, şi/sau nu au în anul 2010, nici cel puţin un singur abonament la Monitorul Oficial şi aceasta în condiţiile în care, în aceste unităţi, ca urmare a specificului activităţii lor, numeroşi salariaţi îşi pot exercita activitatea cu profesionalism şi corectitudine numai dacă sunt la curent permanent cu legislaţia nou apărută.

Anexa 1

   Secţiunile şi grupele eliminate şi cele nou introduse prin Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene,

   în vigoare începând cu 1 ianuarie 2010. 

   Notă: Modificările sunt evidenţiate în tabel cu aldine. Pentru identificarea cu uşurinţă a modificărilor, în tabel s-a înscris şi capitolul şi clasa în care sunt incluse acestea. 

 

   Anexa 2 

   Secţiuni şi grupe modificate prin Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a

   a Comunităţilor Economice Europene, în vigoare începând cu 1 ianuarie 2010. 

   Notă: Modificările sunt evidenţiate în tabel cu aldine. Pentru identificarea cu uşurinţă a modificărilor, în tabel s-a înscris şi capitolul, secţiunea şi clasa în care sunt incluse acestea. 

 

Anexa 3 

   Conturi noi introduse începând cu 1 ianuarie 2010 

   1. 1067. Rezerve din diferenţe de curs valutar în relaţie cu investiţia netă într-o entitate străină.

   2. 223. Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii în curs de aprovizionare  

   3. 224. Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale în curs de aprovizionare.  

   4. 321. Materii prime în curs de aprovizionare.

   5. 322. Materiale consumabile în curs de aprovizionare.

   6. 323. Materiale de natura obiectelor de inventar în curs de aprovizionare.

   7. 326. Animale în curs de aprovizionare.

   8. 327. Mărfuri în curs de aprovizionare.

   9. 328. Ambalaje în curs de aprovizionare.   

   10. 475. Subvenţii pentru investiţii

   11. 609. Reduceri comerciale primite.

   12. 643. Cheltuieli cu primele reprezentând participarea personalului la profit. 

   132. 644. Cheltuieli cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii.

   14. 6456. Contribuţia unităţii la schemele de pensii facultative.            

   15. 6457. Contribuţia unităţii la primele de asigurare voluntară de sănătate.   

   16. 652. Cheltuieli cu protecţia mediului înconjurător.  

   17. 709. Reduceri comerciale acordate.

   18. 8038. Bunuri publice primite în administrare, concesiune şi cu chirie.

   19. 806. Certificate de emisii de gaze cu efect de seră.

   20. 807. Active contingente.

   21. 808. Datorii contingente. 

   Anexa 4 

   Conturi noi introduse începând cu 1 ianuarie 2010, care provin din conturile vechi 

   1. 711. „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse”. Acest cont provine din contul 711 "Variaţia stocurilor".      

   2. 712. „Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie”. Acest cont provine din contul 711 "Variaţia stocurilor". 

   Abrevieri:

    M. Of. = Monitorul Oficial al României, Partea I.

    OMFP = Ordinul Ministrului Finanţelor Publice.