Principalele măsuri fiscale conform O.U.G. nr. 109/2009 în domeniul impozitelor directe

A. Măsuri de aliniere la acquis-ul comunitar

1. Introducerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei 90/434/CEE privind impunerea fuziunilor, divizărilor şi transferului activelor şi schimburilor de valori mobiliare între companii ale unor state membre diferite, amendată prin Directiva 2005/19/CE, cu privire la:

• definirea şi includerea acestor tipuri de societăţi în categoria contribuabililor;
• stabilirea regimul fiscal aplicabil transferului sediului social al ˝societăţilor europene˝ şi ˝societăţilor cooperative europene˝, înfiinţate potrivit legislaţiei europene;
• stabilirea regimului fiscal al sediilor permanente aparţinând societăţilor cedente din România.

În prezent:

Directiva 90/434/CEE prevede un regim fiscal special pentru ˝societăţile europene˝ şi pentru ˝societăţile cooperative europene˝, înfiinţate potrivit legislaţiei europene, reglementări care nu au fost transpuse începând cu anul 2007 întrucât doar în august 2008 au fost introduse reglementările privind cadrul juridic de înregistrare a ˝societăţilor europene˝ şi a ˝societăţilor cooperative europene˝, înfiinţate potrivit legislaţiei europene, în Legea privind societăţile comerciale, nr.31/1990;

Este necesară implementarea în legislaţia naţională a prevederilor directivei privind regimul fiscal aplicabil acestor societăţi.

2. Modificări legate de aplicarea prevederilor Capitolului IV din Titlul V, privind Directiva 49/2003, legat de modul de impozitare a redevenţelor şi dobânzilor plătite între întreprinderi asociate din spaţiul european, modificări care au rezultat din discuţiile cu grupul de lucru din cadrul proiectului de twinning cu partea franceză derulat de A.N.A.F.

Motivaţie:

• Se elimină decizia prealabilă de scutire de reţinere la sursă a impozitului pe dobânzi şi redevenţe emisă de administraţia fiscală română:
  • România se aliniază sistemului folosit de majoritatea statelor U.E.;
  • se simplifică procedura de administrare.
• Extinderea la 5 ani a termenului legal de prescripţie pentru cererea de restituire a impozitului plătit în plus faţă de obligaţia fiscală

B. Măsuri de ordin tehnic rezultate în urma consultărilor

1. Actualizarea, clarificarea, extinderea sau restrângerea unor definiţii ai termenilor comuni prevăzuţi la art. 7 din Codul fiscal:

• Valoarea fiscală a titlurilor de participare – completarea valorii fiscale pentru ˝titluri de valoare˝.
• Rezident – introducerea în cadrul definiţiei a persoanelor juridice care au locul conducerii efective în România.
• Titluri de valoare – preluarea definiţiei titlurilor de valoare de la Titlul III din Codul fiscal la art.7 ˝Definiţii˝ pct 311.

2. Completarea situaţiilor în care distribuţiile din capitalurile proprii ale persoanei juridice sunt scutite de plata impozitului pe dividende şi cu situaţia în care se restituie primele de emisiune.

În prezent, potrivit prevederilor existente (art. 7 alin.(1) pct.12) din Codul fiscal, această situaţie nu era reglementată din punct de vedere fiscal.

Măsura propusă vizează exceptarea de la plata impozitului pe dividende a distribuţiilor din capitalurile proprii ale persoanei juridice a primelor de emisiune.

3. Clarificarea regimului fiscal al dobândirii propriilor acţiuni de către o societate comercială, precum şi reformularea prevederilor referitoare la regimul fiscal aplicabil sumelor plătite de persoanele juridice acţionarilor peste preţul pieţei.

Măsura vizează corelarea termenilor utilizaţi cu prevederile Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, precum şi reformularea prevederilor referitoare la regimul fiscal aplicabil sumelor plătite de persoanele juridice acţionarilor peste preţul pieţei, pentru evitarea dublei impuneri a acestor sume.

4. Reformularea definiţiei ˝persoanei juridice române˝

În prezent, potrivit art. 7 alin.(1) pct.24, ˝persoana juridică română˝ este orice persoană juridică care a fost înfiinţată în conformitate cu legislaţia României sau care are locul de exercitare a conducerii efective în România;

Măsura propusă vizează reformularea definiţiei în sensul eliminării condiţiei referitoare la existenţa locului de exercitare a conducerii în România, având în vedere faptul că, persoanele juridice străine care au locul conducerii efective în România sunt rezidenţi fiscali în România; această măsură implică efectuarea unor modificări în corelaţie, respectiv modificarea definiţiei ˝rezident˝.

5. Includerea în categoria cheltuielilor sociale a costurilor pe care societăţile trebuie să le efectueze conform contractului colectiv la nivel naţional sau de ramură de activitate.

În prezent, potrivit prevederilor existente (art. 21 alin.(3) lit.c)) din Codul fiscal, cheltuielile sociale se deduc în limita unei cote de până la 2% aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile;

Măsura propusă vizează precizarea regimului fiscal pentru cheltuielile sociale efectuate potrivit contractului colectiv la nivel naţional sau de ramură de activitate.

6. Deducerea la calculul profitului impozabil a dobânzilor, penalităţilor şi majorărilor de întârziere datorate de persoanele juridice române, în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente şi/sau autorităţi străine.

În prezent, potrivit art. 21 alin.(4) lit.b) aceste cheltuieli sunt cheltuieli nedeductibile. De asemenea, dobânzile, penalităţile şi majorările de întârziere datorate de persoanele juridice române, în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane rezidente sunt cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil.

Măsura propusă vizează crearea unui cadru nediscriminatoriu şi unitar în ceea ce priveşte deducerea dobânzilor, penalităţilor şi majorărilor de întârziere datorate de persoanele juridice române, în cadrul contractelor economice încheiate atât cu persoane rezidente cât şi nerezidente.

7. Reformularea modului de deducere a sumelor aferente sponsorizării şi/sau mecenatului/burselor private.

Prevederile actuale permit deducerea sumelor aferente sponsorizării/mecenatului/burselor private la nivelul sumei minime dintre:

• 3 la mie din cifra de afaceri;
• 20% din impozitul pe profit datorat.

8. Clarificarea altor prevederi din Titlul II ˝Impozitul pe profit˝ privind:

8.1. Includerea în categoria veniturilor neimpozabile a veniturilor din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere pentru care nu s-a acordat deducere.

În prezent, potrivit prevederilor existente (art. 20 lit.c)) din Codul fiscal, toate tipurile de venituri care rezultă din recuperarea cheltuielilor nedeductibile reprezină venituri neimpozabile, pentru a elimina dubla impozitare a acestora. Astfel, potrivit prevederile actuale, veniturile obţinute din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere pentru care nu s-a acordat deducere sunt venituri neimpozabile (potrivit principiului stabilit la art. 20 lit.c)).

Măsura propusă este o măsură tehnică, în contextul în care nu schimbă prevederile.

8.2. Reaşezarea modaliţăţii de determinare a bazei de calcul pentru deducerea provizioanelor constituite pentru refacerea terenurilor afectate şi pentru redarea acestora în circuitul economic, silvic sau agricol de către contribuabilii autorizati sa desfasoare activitate in domeniul exploatării zăcămintelor naturale.

În prezent, potrivit prevederilor existente (art. 22 alin.(2)) din Codul fiscal, contribuabilii autorizaţi să desfăşoare activitate în domeniul exploatării zăcămintelor naturale au obligaţia de a înregistra în evidenţa contabilă şi să deducă provizioane pentru refacerea terenurilor afectate şi pentru redarea acestora în circuitul economic, silvic sau agricol , în limita unei cote de 1% aplicată asupra diferenţei dintre veniturile şi cheltuielile din exploatare.

Măsura propusă reaşează modul de determinare a bazei de calcul pentru deducerea provizioanelor.

8.3. Clarificarea prevederilor referitoare la amortizarea imobilizărilor necorporale.

8.4. Corelarea prevederilor Titlului I cu prevederile Titlului II referitoare la definiţia ˝valorii fiscale˝ a mijloacelor fixe; măsura vizează utilizarea unei definiţii unitare a ˝valorii fiscale˝ a mijloacelor fixe în cuprinsul Titlului I şi a Titlului II.

8.5. Efectuarea unor corelaţii cu prevederile Titlului III referitoare la contribuţiile cu active la capitalul unei persoane juridice.

8.6. Clarificarea prevederilor referitoare la obligaţia de a calcula, reţine şi vira impozitul pe profit în cazul veniturilor obţinute de persoanele juridice străine din vânzarea proprietăţilor imobiliare şi din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare.

9. Corelarea prevederilor art. 48 de la venituri din activităţi independente cu prevederile din actele normative specifice cu incidenţă (O.U.G.nr.8/2009, H.G. nr.22/1998)

Corelare cu modificarea legislativă intodusă prin actele normative colaterale.

10. Neincluderea în venitul brut a câştigurilor din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate într-o activitate independentă, în cazul reorganizărilor când se păstrează destinaţia bunurilor.

Respectarea principiului neutralităţii reorganizărilor din punct de vedere fiscal.

11. Descentralizarea competenţei, de la nivelul M.F.P. la nivelul direcţiilor finanţelor publice teritoriale pentru stabilirea nomenclatorului activităţilor independente pentru care venitul net se determină pe baza normelor de venit.

• Administrarea facilă a impozitului adecvată cu cerinţele locale la nivelul D.G.F.P. teritoriale care cunosc mai bine activităţile specifice zonelor pe care le administrează;
• Posibilitatea lărgirii nomenclatorului activităţilor independente, corelat cu codul C.A.E.N., pentru care impozitarea se realizează simplificat, pe bază de norme de venit.

12. Revizuirea sistemului de stabilire şi de declarare a unor venituri din activităţi independente pentru care plăţile anticipate se stabilesc prin reţinere la sursă şi introducerea posibilităţii de opţiune.

Posibilitatea contribuabililor care realizează anumite tipuri de venituri din activităţi independente (pentru care se reţine în timpul anului impozit la sursă, calculat prin aplicarea cotei de impozit de 10% şi se definitivează, la sfârşitul anului) prin aplicarea cotei de impozit de 16%, de a opta pentru impunerea venitului respectiv cu cota de 16%, impozitul fiind final.

13. Completarea prevederilor textului de la categoria venituri din cedarea folosinţei bunurilor prin preluarea prevederilor din Normele metodologice care califică veniturile din cedarea folosinţei bunurilor din derularea unui număr mai mare de 5 contracte de închiriere la sfârşitul anului fiscal, ca fiind venituri din activităţi independente, începând cu anul fiscal următor.

14. Alte clarificări de natură tehnică pentru următoarele categorii de venituri:

14.1. Venituri din activităţi independente:
- Determinarea venitului net ca diferenţă dintre venitul brut şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri. (Art.48 alin.1)
- Deductibilitatea integrală a cheltuielilor cu dobânzile aferente creditelor bancare. (Art.48 alin.5 lit.k)
- Deductibilitatea a cheltuielilor reprezentând tichetele de vacanţă acordate de angajatori, potrivit legii (Art.48 alin.5 lit.f1)

14.2. Venituri din salarii
- Nu sunt impozabile tichetele de vacanţă acordate de angajatori, potrivit legii

14.3. Venituri din pensii
- Precizare în funcţie de succesiunea operaţiunilor - reţinerea şi virarea a impozitului. (Art.70 alin.9)

14.4. Venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal
- Reaşezarea frecvenţei de actualizare a expertizelor privind valoarea de circulaţie a bunurilor imobile efectuată de către Camera Notarilor Publici, la solicitarea Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, în funcţie de fluctuaţiile pieţei imobiliare.
- Acordarea posibilităţii actualizării de câte ori este necesar, în funcţie de fluctuaţiile pieţei imobiliare.

14.5. Venituri din alte surse
- Precizarea că veniturile respective sunt realizate de pensionari, foşti salariaţi. (Art.78 alin.(1) lit.c))

15. Clarificarea noţiunilor utilizate în art. 55 – venituri din salarii şi completarea textului ca urmare a modificărilor legislative din acte normative colaterale.

(Ex: drepturi cum sunt: remuneraţiile obţinute de directori în baza unui contract de mandat, conform Legii nr.31/1990). Corelarea Codului fiscal cu alte acte normative.

16. Corelare cu prevederile din Codul de Procedură Fiscală privind aprobarea formularisticii necesare şi a instrucţiunilor de utilizare a acestora privind administrarea creanţelor fiscale prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

17. Revizuirea sistemului declarativ actual pentru a răspunde noilor exigenţe privind administrarea eficientă a sistemului fiscal de impozitare a veniturilor realizate de persoanele fizice, in colaborare cu ANAF.

Măsura vizează simplificarea sistemului pentru reducerea procedurilor de administrare şi a cheltuielilor de administrare.

18. Posibilitatea depunerii cererii în vederea eliberării certificatului de atestare a impozitului plătit către bugetul statului de către persoana nerezidentă, personal sau prin împuternicit.

Corelare cu prevederile Codului de procedură fiscală.

19. Eliminarea referinţei la convenţiile de evitare a dublei impuneri din titlul Cap.V – Titlul V din Codul fiscal, întrucât schimbul de informaţii în domeniul impozitelor directe se efectuează în baza Directivei nr. 77/799/CEE.

Corelare cu textul Directivei nr. 77/799/CEE.

20. Se va considera sediu permanent şi activitatea realizată cu activele şi pasivele unei persoane juridice române care intră într-un proces de reorganizare prevăzut la art. 271, articol ce transpune prevederile Directivei 90/434/CE.

21. Precizarea obligativităţii de prezentare a certificatului de rezidenţă fiscală de către un nerezident şi în cazul aplicării legislaţiei U.E., nu numai a convenţiilor de evitare a dublei impuneri.

Pentru a dovedi rezidenţa într-o ţară membră a U.E., persoanele fizice şi juridice trebuie să prezinte un certificat eliberat de autorităţile competente din acele ţări, pentru a putea profita de legislaţia mai favorabilă, aşa cum se procedează pentru aplicarea convenţiilor de evitare a dublei impuneri.

22. Explicitare în Titlul V a condiţiilor de acordare a scutirii de impozit pe dividendele plătite de o persoană juridică română sau de o persoană juridică cu sediul social în România, înfiinţată potrivit legislaţiei europene unei persoane juridice străine rezidente într-un stat al U.E. sau A.E.L.S.

23. Preluarea procedurii de înregistrare a contractelor încheiate între persoane juridice române şi persoane fizice sau juridice străine din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal pentru a stabili existenţa unui sediu permanent.

Se urmăreşte activitatea nerezidenţilor pe teritoriul României;

Se poate stabili mai uşor obligaţia de plată a impozitului pe profit.

24. În vederea corelării cu prevederile Codului de Procedură Fiscală s-au adus modificări privind:

• Stabilirea unui nou termen de plată a impozitului pe dividendele distribuite care nu au fost plătite pâna la sfârşitul anului în care s-au aprobat situaţiile financiare anuale, respectiv 25 ianuarie a anului următor în loc de 31 decembrie a anului respectiv.
• Stabilirea unor noi termene de depunere a declaraţiilor de impozit pe profit şi plată a impozitului pe profit, respectiv 25 februarie şi 25 aprilie, în loc de 15 februarie şi 15 aprilie, în vederea alinierii cu termenele de depunere a celorlalte declaraţii.
• Stabilirea unor noi termene de plată a impozitului pe reprezentanţe, respectiv 25 iunie şi 25 decembrie, în loc de 20 iunie şi 20 decembrie, în vederea alinierii cu termenele de depunere a celorlalte declaraţii.