Rambursarea TVA pentru persoane nestabilite în România

Rambursarea TVA din alt stat membru UE pentru persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România

La 1 ianuarie 2010 a intrat in vigoare Directiva Consiliului Uniunii Europene 2008/9/CE din 12 februarie 2008 care stabileşte normele detaliate privind rambursarea TVA, prevăzută în Directiva 2006/112/CE, către persoane impozabile stabilite în alt stat membru decât statul membru de rambursare.

Această directivă a transpus în legislaţia naţională a României noile reguli în această materie prin modificările aduse articolului 147 alin. (2) din Codul fiscal şi pct. 49 din Normele metodologice de aplicare a acestui articol.

De asemenea, a înlocuit cea de-a opta Directivă a Consiliului Comunităţilor Europene din 6 decembrie 1979 privind amortizarea legislaţiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri. Sisteme de restituire a taxei pe valoarea adaugată persoanelor impozabile care nu sunt stabilite pe teritoriul ţării (79/1072/CEE).

Obiectul reglementării celor două acte normative îl constituie acordarea posibilităţilor persoanelor impozabile, stabilite într-un Stat Membru, de a solicita rambursarea taxei pe valoarea adaugată achitată într-un stat membru al Uniunii Europene şi stabilirea principiilor generale de rambursare, lăsând însă statelor membre posibilitatea traspunerii acestora în legislaţia proprie, astfel cadrul legal naţional să fie amortizat cu directivele comunitare.

Astfel, persoanelor impozabile stabilite în România li se recunoaşte dreptul de a beneficia de rambursarea TVA achitate pentru importuri şi achiziţii de bunuri/servicii, efectuate în alt stat membru, dar în condiţii şi conform procedurilor stabilite de legislaţia statului respectiv, care transpune prevederile Direcţiei 2008/9/CE.

În cazul în care o persoană impozabilă efectuează în România atât operaţiuni care dau drept de deducere, cât şi operaţiuni care nu dau dreptul de deducere, statul membru de rambursare poate rambursa numai acea parte din TVA rambursabilă care corespunde operaţiunilor cu drept de deducere.

Modificările aduse prin Directiva Consiliului 2008/9/CE vizează simplificarea şi modernizarea procedurii de rambursare, dând posibilitatea utilizării mijloacelor tehnologice moderne pentru depunerea cererii de rambursare şi a documentaţiei justificative.

În lumina acestor noi reguli, pentru a cere rambursarea TVA achitată în alt stat membru UE decât statul în care este stabilită, persoana impozabilă în scopuri de TVA trebuie să depună cererea de rambursare, pe cale electronică, la autoritatea fiscală din statul de stabilire care, după verificarea validităţii înregistrării în scopuri de TVA, transmite cererea autorităţii fiscale din statul membru de rambursare.

Dacă, până anul trecut, pentru a solicita rambursarea taxei de la autorităţi din alte state membre, persoanele impozabile apelau la agenţi de rambursare (societăţi specializate în intermedierea în relaţiile cu autorităţile fiscale din Comunitatea Europeană pentru astfel de rambursări), atât pentru depunerea documentaţiei direct la sediul autorităţii din statul de rambursare, cât şi pentru furnizarea altor informaţii solicitate de autorităţile fiscale în vederea determinării dreptului de rambursare, considerăm că această nouă modalitate de depunere electronică diminuează rolul acestor agenţi, exceptând evident rolul de finanţator direct şi imediat pentru care ramâne tentantă opţiunea de a apela la astfel de intermediari.

Astfel, persoanele impozabile stabilite şi înregistrate în scopuri de TVA în România, pentru a beneficia de rambursarea TVA achitate pentru importuri şi achiziţii de bunuri/servicii, efectuate în alt stat membru, trebuie să depună formularul de cerere 318, electronic pe site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (www.anaf.ro - Rambursări TVA din UE). Atât modelul formularului, cât şi instrucţiunile de completare sunt aprobate prin Ordinul preşedintelui ANAF nr. 3/2010 pentru aprobarea Procedurii de primire a cererilor de rambursare a TVA achitate de către persoanele impozabile stabilite în România pentru importuri şi achiziţii, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 32 din 15 ianuarie 2010.

Pentru depunerea cererii de rambursare 318, pentru a asigura autenticitatea solicitării, precum şi pentru a proteja confidenţialitatea datelor înscrise în formularul completat, este necesară semnarea electronică a formularului de cerere, prin utilizarea certificatului digital eliberat conform dispoziţiilor legale în vigoare, respectiv conform Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 858/2008 privind depunerea declaraţiilor fiscale prin mijloace fixe electronice de transmitere la distanţă, cu modificările ulterioare. Potrivit acestui ordin, certificatele digitale se obţin de la furnizorii de servicii de certificare activităţi în condiţiile Legii 455/2001 privind semnătura electronică, iar după obţinerea semnăturii electronice şi a confirmării de la furnizorul de servicii de certificare care a eliberat certificatul, este necesară înregistrarea semnăturii electronice la organul fiscal în a cărui evidenţă fiscală este înregistrată persoana impozabilă care solicită rambursarea.

Odată cu extinderea acestei modalităţi de depunere electronică a declaraţiilor fiscale la depunerea cererilor de rambursare a TVA achitate în alte state, s-a impus completarea procedurii de obţinere a certificatului digital calificat pentru situaţiile în care persoanele fizice nerezidente în România, de regulă angajate ale agenţiilor de rambursare, solicită astfel de certificate care să le autorizeze dreptul de semnatură electronică.

Astfel, prin Ordinul preşedintelui ANAF nr.2157/2010, publicat în Monitorul Oficial al României nr.478 din 13 iulie 2010, s-a stabilit că, pentru a obţine dreptul de semnătură electronică, persoana împuternicită pentru depunerea cererii de rambursare 318 trebuie să depună la organul fiscal în a cărui evidenţă fiscală este înregistrată persoana impozabilă care solicită rambursarea, următoarele documente:

• a) Formularul (150) -"Cerere pentru utilizarea unui certificat digital calificat";
• b) documentul de identitate al persoanei fizice care solicită dreptul de utilizare a certificatului digital calificat (în original sau în copie legalizată);
• c) documentul eliberat de contribuabilul pentru care se depun formularele 318 si 319, din care rezultă dreptul solicitantului de a semna respectivele formulare pentru contribuabil (în original sau copie legalizată).

Documentele pot fi transmise organului fiscal competent pentru administrarea contribuabilului, fie prin depunere la registratură, fie prin poştă cu confirmare de primire. Persoana fizică străină care nu are obligaţia înregistrării fiscale în România şi care solicită înregistrarea certificatului digital calificat pentru depunerea cererii de rambursare (318) înscrie, în rubrica ,,CNP" din ,,Documentul de confirmare a certificatului digital calificat" şi în rubrica ,,CNP/NIF" din formularul (150) ,,Cerere pentru utilizarea unui certificat digital calificat", un cod alfanumeric format din data naşterii şi codul ISO 3166 - alpha 2 al ţării de rezidenţă.

Odată completată şi depusă electronic, cererea de rambursare este verificată, cu ajutorul aplicaţiei informatice, de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, ca autoritate fiscală a statului de stabilire, respectiv:

• dacă, în perioada de rambursare înscrisă în cerere, solicitantul a fost persoană înregistrată în scopuri de TVA în România, potrivit art. 153 din Codul fiscal, precum şi
• dacă documentele înscrise în secţiunea ,,Lista operaţiunilor pentru care se solicită rambursarea TVA" sunt emise în perioada de validitate a codului de înregistrare în scopuri de TVA al persoanei impozabile stabilite în România.

Termenul de completare a cererii pe portarul ANAF, impus de prevederile comunitare şi naţionale, este cel târziu până la data de 30 septembrie a anului calendaristic care urmează perioadei de rambursare.

Dacă sunt împlinite aceste cerinţe, cererea de rambursare se transmite, electronic, autorităţii competente din statul membru de rambursare, impreună cu toate documentele care insoţesc respectiva cerere. Numărul de referinţă primit la transmiterea cererii trebuie înscris, ulterior, pe toate documentele referitoare la cererea respectivă.

Perioada maximă pentru care persoana impozabilă are dreptul să solicite rambursarea este de un an calendaristic. Nu poate fi cerută rambursarea taxei pentru perioade mai mici de 3 luni calendaristice, cu excepţia situaţiei în care acestea reprezintă perioada rămasă până la sfârşitul anului calendaristic.

Alte condiţii impuse de legislaţie pentru acordarea rambursării vizează:

• operaţiunile la care se referă cerearea, respectiv:
  • a) achiziţii de bunuri sau servicii care au fost facturate pe parcursul perioadei de rambursare, cu condiţia ca TVA să fi devenit exigibilă înaintea sau la momentul facturării, sau pentru care TVA a devenit exigibilă pe parcursul perioadei de rambursare, cu condiţia ca achiziţiile să fi fost facturate înainte ca TVA să devină exigibilă;
  • b) importul de bunuri efectuat pe parcursul perioadei de rambursare.
• limita de sumă, dacă cererea se referă la o perioadă:
  • a) mai scurtă decât un an calendaristic dar mai mică de trei luni, suma pentru care se efectuează cererea nu poate fi mai mică decât 400 euro sau echivalentul acestei sume în metoda naţională a statului de rambursare.
  • b) de un an calendaristic sau perioada ramasă dintr-un an calendaristic, suma pentru care se efectuează cererea nu poate fi mai mică decât 50 de euro sau echivalentul acestei sume în moneda naţională a statului de rambursare.

De asemenea, statul membru de rambursare poate cere solicitantului să trimită pe cale electronică o copie a facturii sau a documentului de import împreună cu cererea de rambursare, în cazul în care cuantumul impozabil de pe o factură sau un document de import este de cel puţin 1000 EUR sau echivalentul acestuia în moneda naţională a statului din care se solicită rambursarea. În cazul facturilor pentru combustibil, plafonul este de 250 EUR sau echivalentul acestuia în moneda naţională.

Detalii privind diversele moduri de implementare a Directivei 2008/9/CE în statele membre, cu privire la codificarea activităţilor acceptate pentru rambursarea taxei, cu privire la solicitarea de copii după facturi, limba oficială, perioada şi limita de rambursare sau posibilitatea de a depune cererile prin intermediul împuterniciţilor, pot fi găsite atât pe pagina de internet a Comisiei Europene, cât şi pe site-ul ANAF - Rambursarea TVA din UE - Instrucţiuni de folosire a serviciului de procesare a cererilor de rambursare a TVA achitate de către persoanele impozabile stabilite în România pentru importuri şi achiziţii.

Contestaţiile împotriva deciziilor de retragere a unor cereri de rambursare pot fi depuse de solicitant în conformitate cu legislaţia statului membru de rambursare. În cazul în care absenţa unei decizii privind o cerere de rambursare în termenele stabilite de Directiva 2008/9/CE nu este considerată, conform legislaţiei statului membru de rambursare, ca fiind echivalentă unei aprobări sau unui refuz, solicitantul poate recurge la orice proceduri administrative sau juridice prevăzute de legislaţia statului membru de rambursare. În cazul în care nu sunt prevăzute astfel de proceduri, absenţa unei decizii privind o cerere de rambursare în termenele stabilite de Directiva 2008/9/CE este considerată ca fiind echivalentă respingerii cererii.

Rambursarea TVA din România pentru persoane impozabile neînregistrate în scopuri de TVA în România, stabilite în alt stat membru al Uniunii Europene

Pentru situaţiile în care persoanele impozabile nestabilite şi neînregistate în scopuri de TVA în România, dar stabilite în alt stat membru al Uniunii Europene, pot beneficia de rambursarea taxei pe valoarea adaugată achitate pentru importuri şi achiziţii de bunuri/servicii efectuate în România, prevederile Directivei Consiliului 2008/9/CE au fost transpuse în legislaţia naţională a României, ca stat membru de rambursare (art. 1472 alin.(1) lit.a) din Codul fiscal şi pct. 49 din Normele metodologice de aplicare a acestui articol).

Pentru a indeplini condiţiile pentru rambursare, persoana impozabilă nerezidentă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

• a) pe parcursul perioadei de rambursare nu a avut loc în România sediul activităţii sale economice sau un sediu fix de la care să fi efectuat operaţiuni economice sau, în lipsa unor astfel de sedii fixe, domiciliul sau reşedinţa sa obişnuită;
• b) pe parcursul perioadei de rambursare nu a fost înregistrată şi nici nu a fost obligată să se înregistreze în scopuri de TVA în România conform art. 153 din Codul fiscal;
• c) pe parcursul perioadei de rambursare nu a livrat bunuri şi nu a prestat servicii considerate ca fiind livrate/prestate pe teritoriul României, cu excepţia prestării de servicii de transport şi de servicii auxiliare acestora, scutite, precum şi a livrării de bunuri şi prestării de către o personă care are obligaţia de a plăti TVA.

Începând cu data de 1 ianuarie 2010 cererea de rambursare se depune prin intermediul portalului electronic pus la dispoziţie de autoritatea fiscală din statul membru de stabilire. După verificarea condiţiilor de către autoritatea fiscală din statul membru de stabilire, aceasta trimite cererea autorităţii fiscale din România pentru analiză şi solutionare. În această situaţie, organul fiscal competent din România pentru soluţionarea unor astfel de cereri de rambursare este Direcţia Generală a Finanţelor Publice municipiului Bucureşti, prin Serviciul de administrare a contribuabililor nerezidenţi.

Dacă baza de impozitare de pe o factură/document de import este de cel puţin 4228 lei (echivalentul în lei a 1000 euro, la cusul BNR valabil la data de 1 inauarie 2010) solicitantul trebuie să trimită pe cale electronică copii de pe respectivele facturi/documente de import (ataşament la cerere). Pentru documentele de combustibil, plafonul este de cel puţin 1057 lei (echivalentul în lei a 250 euro, la cursul BNR valabil la data de 1 ianuarie 2010).

Cursul de schimb este cursul publicat pe www.bnr.ro, la data de 31 decembrie 2009, valabil pentru data de 1 ianuarie 2010, respective 1 euro=4,2282 lei.

Pentru facturile sau documentele de import a căror valoare nu depăşeşte sumele prevăzute anterior, nu este obligatorie transmiterea lor în vederea obţinerii rambursării, decât dacă sunt solicitate de organul fiscal care soluţionează cererea. Având în vedere dispoziţiile pct. 46 alin. (2) din aceleaşi norme metodologice, pentru carburanţii auto achiziţionaţi, deducerea taxei poate fi justificată şi cu bonurile fiscale emise conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, dacă acestea sunt ştampilate şi au inscrise denumirea cumpărătorului şi numărul de înmatriculare al autovehiculului.

În vederea respectării condiţiilor procedurale de obţinere a rambursării, cererea de rambursare trebuie trimisă statului membru de stabilire cel târziu până la data de 30 septembrie a anului calendaristic care urmează perioadei de rambursare. Se consideră că cererea a fost depusă numai în cazul în care solicitantul a furnizat toate informaţiile/documentele cerute de statul membru de rambursare.

Statul membru în care este stabilit solicitantul îi trimite acestuia, de îndată, o confirmare electronică de primire a cererii şi transmite pe cale electronică organului fiscal competent din România cererea de rambursare.

În mod simetric, sunt prevăzute limite de sume ce pot fi solicitate la rambursare, în sensul că, dacă o cerere se referă la o perioadă:

• a) mai scurtă decât un an calendaristic dar nu mai mică de trei luni, suma pentru care se efectuează cererea nu poate fi mai mică decât 1691 lei (echivalentul în lei a 400 euro, la cursul valutar de schimb comunicat de Banca Naţională a României valabil la data de 1 ianuarie 2010);
• b) de un an calendaristic sau perioada rămasă dintr-un an calendaristic, suma pentru care se efectuează cererea nu poate fi mai mică decât 211 lei (echivalnetul în lei 50 euro, la cursul valutar de schimb comunicat de Banca Naţională României valabil la data de 1 ianuarie 2010).

Solicitantul trebuie să furnizeze atât informaţiile din cererea de rambursare, cât şi eventualele informaşii suplimentare/documente solicitate de către compartimentul de specialitate, în limba română sau însoţite de traduceri în limba română certificate de traducători autorizaţi, potrivit prevederilor art. 8, alin. (2) din Codul de procedură fiscală.

Ca element de noutate, faţă de dispoziţiile în vigoare până la data de 31 decembrie 2009, sunt prevederile privind termenul de soluţionare a cererilor de rambursare.

Dacă anterior, termenul prevăzut pentru eliminarea deciziei privind cererea de rambursare este de şase luni de la data la care cererea, însoţită de documentele necesare pentru analiza cererii, era depusă la organul fiscal, începând cu cererile de rambursare depuse după 1 ianuarie 2010, în temeiul noii directive, decizia privind cererea de rambursare trebuie emisă în termen de 4 luni de la data la care cererea, însoţită de documentele necesare pentru analizarea cererii, se depune la organele fiscale competente. Dacă pentru soluţionarea cererii sunt necesare informaţii suplimentare, termenul de soluţionare se prelungeşte la 6 luni, respectiv 8 luni dacă sunt necesare alte informaţii relevante.

De asemenea, ca element de noutate se prevede şi faptul că, în cazul nerespectării termenului de rambursare, se plăteşte o dobândă solicitantului pentru suma ce va fi rambursată după expirarea acestui termen. Dobânda se calculează începând din ziua următoare ultimei zile prevăzute pentru plată, până în ziua în care suma este efectiv plătită. Ratele dobânzilor sunt egale cu rata dobânzii aplicabile rambusărilor de TVA către persoanele impozabile stabilite în România.

În ipoteza în care titularul dreptului la rambursarea taxei are obligaţii fiscale neachitate faţă de bugetul general consolidat, în virtutea prevederilor art. 116 din Codul de procedură fiscală, suma aprobată la rambursare se compensează cu eventualele debite restante sau se restituie, după caz.

În situaţia în care persoana se consideră lezată de modul de soluţionare a cererii, aceasta poate contesta decizia de rambursare, potrivit prevederilor legale în vigoare din România, respectiv în condiţiile şi termenele prevăzute de Titlul IX din Codul de procedură fiscală.

Contestaţia se depune la organul fiscal, astfel, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal, sub sancţiunea decăderii din dreptul de a utiliza această procedură de contestare, rămânând însă deschisă opţiunea exercitării dreptului la acţiune în justiţie, în condiţiile legii. Astfel de contestaţii se soluţionează de structura specializată de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a municipiului Bucureşti, pentru contestaţiile ce au ca obiect sume de până la 3 milioane lei, sau de Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor din cadrul ANAF, pentru contestaţiile care au ca obiect suma de 3 milioane lei sau mai mare.