T.V.A.: Import de bunuri. Transport maritim

Înţelegerea situaţiei

1. O companie din România efectuează un import în România cu transport din China – Port Constanţa;

2. Transportul este efectuat de un terţ, companie din Danemarca;

3. Compania din Danemarca facturează transportul maritim către o companie X din România;

4. Compania X din România facturează transportul plus marja comercială către compania care beneficiază de import.

Schema logică

Tratament T.V.A.

În conformitate cu art. 126.9 din Codul fiscal, importul de bunuri este considerată operaţiune impozabilă din punct de vedere al T.V.A. pe teritoriul României. Mai mult, conform art. 139.2 din Codul fiscal, baza de impozitare pentru import cuprinde cheltuielile accesorii, precum comisioanele şi cheltuielile de ambalare, transport şi asigurare. Prin urmare, în momentul importului în România, transportul va fi introdus în valoarea bunurilor în vamă şi impozitat cu 24% T.V.A.

Aşa cum este menţionat în legislaţia de specialitate, documentul de transport aferent transportului maritim este conosamentul maritim. Conosamentul maritim trebuie semnat de transportator, în cazul nostru agentul din Danemarca care efectuează transportul maritim, şi de beneficiarul bunurilor.

Începând cu 01.01.2010, locul prestării serviciilor, inclusiv serviciile de transport, se consideră a fi locul beneficiarului, conform art. 133.2 din Codul fiscal. Societatea din Danemarca a facturat corect fără T.V.A. transportul, el fiind inclus în baza impozabilă aferentă importului şi astfel impozitat cu 24%.

Societatea X din România va factura mai departe beneficiarului de import din România transportul cu T.V.A. 24% plus marja sa comercială. Înţelegerea noastră din enunţul de mai sus este că societatea X a acţionat ca un comisionar, conform pct. 6.3-4, respectiv 7.2 din Normele Metodologice de aplicare a Codului fiscal, primind o factură în contul clientului şi pe numele său. Astfel, societatea X din România va fi considerat cumpărător - revânzător al serviciilor, conform normei 19.4 din Normele Metodologice de aplicare a Codului fiscal, deducând si colectând T.V.A. ca şi cum ar fi prestat el însuşi serviciile.

Prin urmare, societatea X din România va factura transportul cu 24% T.V.A., condiţonat de:

• (i) emiterea facturii către societate românească înregistrată în scopuri de T.V.A.;
• (ii) aplicarea structurii de comision;
• (iii) utilizarea şi exploatarea serviciilor are loc în România.

Raspunsul la intrebarea specifică “facturarea se poate face scutit cu drept de deducere?” este nu, motivele fiind expuse mai sus.

Totodată, este foarte important de menţionat că, prin aplicarea structurii descrise în întrebare, are loc o dublă impozitare a transportului, impozitare suportată de beneficiarul importului, odată prin introducerea obligatorie a transportului în valoarea în vamă şi a doua oară prin facturarea obligatorie cu T.V.A. de către societatea X din România, ceea ce este incorect şi va atrage riscul nedeductibilităţii în cazul unui control fiscal.