Cum se manifestă stresul în muncă
De stres suntem afectaţi cu toţii pentru perioade diferite de timp, la un nivel mai mare sau mai mic, cu diferite efecte asupra relaţiilor, activităţilor, muncii şi sănătăţii. Fiecare dintre noi reacţionează în mod diferit la stres, la unele persoane se instalează mai rapid, la altele mai lent, unele persoane sunt mai rezistente, altele mai puţin. Stresul pozitiv duce spre rezultate excepţionale, performanţă, concentrare şi reuşită, în timp ce stresul negativ afectează toată firma în ansamblul ei.
În fiecare zi auzim tot mai mulţi oameni din jurul nostru că sunt obosiţi, că au nevoie de concediu, că sunt stresaţi. Profesorul Hans Selye a studiat, pentru prima dată, în mod ştiinţific, această stare de stres, urmărind reacţiile cobailor la diverşi factori negativi: frig, cald, administrarea de substanţe excitante, emoţii negative şi suprasolicitări fizice.
Definire
Stresul, definit atât din perspectiva cauzei, cât şi a efectului reprezintă acea situaţie în care asupra unei persoane este exercitată o presiune fizică sau psihică, este o reacţie a minţii şi a corpului la situaţii pe care nu le poate controla. Toate organismele au o reacţie comună la factorii de stres: în faza iniţială se manifestă o mobilizare totală a sistemului endocrin, iar în faza secundară se instalează adaptarea şi rezistenţa la aceşti factori.
Stresul menţinut în limitele normale, la un nivel scăzut, stimulează imaginaţia, capacitatea de concentrare, viteza de reacţie. În cazul în care stresul este menţinut la cote ridicate se poate face faţă atâta timp cât persoana asupra căreia este exercitat stresul poate controla într-un fel situaţia. Trebuie reţinut faptul că organismul nu se poate adapta în mod continuu la situaţia de stres. Sistemul nervos este cel responsabil de reinstalarea stării de echilibru a organismului.
Reacţii
Dacă situaţia ce generează stresul nu este ameliorată, organismul îşi va epuiza toate rezervele de energie ce ajută la adaptarea la stres şi intervine stresul negativ. Stresul negativ produce următoarele reacţii comportamentale şi psohologice.
a) Reacţii comportamentale
Persoana în cauză încearcă să elimine total sau măcar parţial influenţa factorilor de stres, prin delegarea de sarcini, cererea unui ajutor, sau găsirea de noi soluţii, acesta fiind un caz fericit, pentru că în cele mai multe cazuri persoanele îşi găsesc refugiul în consumul de substante excitante, absentează de la servici sau demisionează.
b) Reacţii psihologice
1. Frustrarea
Se manifestă ca o stare interioară emoţională puternică, nemulţumire, iar dacă se produce pe neaşteptate poate avea chiar şi reacţii violente în extremis. Frustrarea are şi efecte pozitive: impulsionează obţinerea performanţei, mobilizează resursele, atâta vreme cât persoana în cauză are posibilitatea de a rezolva situaţia. Pentru bunul mers al organizaţiei este de datoria managerilor să menţină nivelul optim al frustrării, să pregătească şi să explice angajaţilor motivele schimbărilor pentru a se obţine rezultate favorabile.
2. Anxietatea
Este reacţia la un pericol anticipat, iar în cadrul organizaţiei reprezintă manifestarea angajaţilor ca efect al competiţiei interne inegale, nesiguranţei, eşecurilor. Anxietatea poate fi cauzată şi de probleme personale, boală sau ambiţii mult prea mari pentru resursele individului. Anxietatea are şi efecte pozitive, măreşte capacitatea de concentrare şi imaginaţia şi ascute rapid simţurile, atâta vreme cât este menţinută în limite moderate. Pentru ca anxietatea să fie menţinută în aceste limite şi să aibă efecte pozitive este necesar ca managerul să faciliteze şi să încurajeze comunicarea la toate nivelurile.
3. Depresia
Se manifestă ca urmare a unui eveniment nefericit, efort de lungă durată sau boală şi încetineşte reacţiile persoanei protejând-o de un consum prea mare de energie. Depresia afectează calitatea muncii, relaţiile de muncă şi relaţiile personale. Situaţia se poate îmbunătăţi dacă managerul şi colegii acordă timp şi atenţie persoanelor depresive pentru a le ajuta să îşi recunoască problemele şi să caute ajutor specializat
Efecte. Cauze
Efectele stresului negativ în muncă sunt uşor de observat: fluctuaţia personalului este în creştere continuă, concedii medicale dese, absenteism crescând, performanţe slabe, neimplicare în muncă, apatie, neglijarea aspectului fizic, etc.
Cauzele stresului în muncă sunt: caracterul repetitiv al muncii, statutul social nesatisfăcător, perspective slabe de promovare, salariu nemotivant (funcţionari); termene şi bugete de încadrare mici, responsabilităţi mari (manageri); efortul fizic, condiţiile de muncă (muncitori); suprasolicitarea şi conflictele, ambiguitatea şi nesiguranţa postului.
Prevenire
Pentru că stresul nu poate fi exclus total din viaţa profesională şi reprezintă o problemă majoră de sănătate ce afectează cca. 28% din angajaţii Uniunii Europene, Agenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă a elaborat o serie de fişe informative destinate celor care vor să trateze şi să ajute la prevenirea stresului în muncă şi a cauzelor acestuia. Studii recente ale aşa numitor “organizaţii sănătoase” sugerează că diverse politici în favoarea sănătăţii angajaţilor duc la beneficii pentru organizaţii:
- Recunoaşterea meritelor şi performanţelor angajaţilor;
- Oportunităţi de dezvoltare a carierei;
- Valorificarea angajatului prin cultura organizaţional;
- Acţiuni manageriale încadrate în valorile organizaţiei.
Nu există o reţetă universal valabilă de prevenire a stresului la locul de muncă, dar în toate situaţiile programul de prevenire al stresului implică: identificarea problemei, intervenţia şi evaluarea.
