Fondurile structurale. Cum le valorificăm?
Absorbţia fondurilor structurale de către autorităţile publice locale (APL) are o importanţă aparte pentru România, din mai multe motive. In primul rând, este vorba despre faptul că peste 70% din fondurile structurale au ca destinatar APL - uri. Un alt element cunoscut este faptul că la nivelul localităţilor rurale dar şi urbane din România se înregistrează un deficit major de dezvoltare. In acest context, fondurile structurale ar putea constitui un catalizator al modernizării localităţilor, cu sprijinul comunităţilor locale.
Iată, în continuare, unele impedimente care îngreunează procesul de absorbţie a fondurilor structurale
A. Primul impediment este reprezentat de inexistenţa la nivelul autorităţilor locale a unei capacităţii tehnice adecvate pentru pregătirea de proiecte. Acesta este unul dintre elementele interne esenţiale în lipsa căruia autorităţile locale nu pot spera la o absorbţie decentă a fondurilor structurale. Desprindem de aici un lucru limpede: la nivelul comunităţilor locale trebuie să se formeze o capacitate tehnică locală care să traducă nevoile locale în proiecte viabile. Una din soluţiile instituţionale posibile, al cărei model se poate împrumuta din alte ţări europene, este crearea unei Agenţii de Dezvoltare Locală, care să poată monitoriza şi implementa în mod coerent procesul de atragere şi gestionare a fondurilor locale şi europene.
B. O a două problemă se referă la necesitatea sporirii puterii comunităţilor şi administraţiilor locale, prin creşterea controlului pe care îl pot realiza acestea asupra investiţiilor dar şi prin asumarea autonomă a procesului decizional referitor la intervenţii pentru dezvoltarea locală. Astfel, la nivelul regiunilor a început promovarea dezvoltării determinate de nevoile şi deciziile comunităţii, anume conceptul de dezvoltare de jos în sus „bottom-up approach”, sistem ce prevede implicarea activă a comunităţilor în dezvoltarea locală. Autorităţile locale trebuie să cunoască resursele, condiţiile şi nevoile locale. Un prim demers strategic în această direcţie conturată este realizarea de analize privind potenţialul de dezvoltare a comunităţilor. In acest fel, autorităţile publice locale vor şti exact pe ce baze pot fundamenta dezvoltarea sustenabilă a comunităţii. APL- urile vor putea elabora un set calitativ de proiecte care să fie aliniate în mod strategic la nevoile regionale şi locale.
C. O altă piedică, a treia din cele identificate de noi, pentru stabilizarea unui proces fluent de abordare a fondurilor europene de către APL - uri se referă la constrângerile regionale. Există în prezent “un curent” care promovează existenţa, încă, a unor proceduri netransparente pentru promovarea şi selectarea proiectelor propuse de autorităţile locale spre finanţare si evaluare. Pentru o neutralitate sporită şi obiectivitate la nivelul selecţiei de proiecte, Autoritatea de Management (AM) a anunţat că deciziile finale de selectare a proiectelor vor fi aprobate de însăşi această instituţie, fapt ce poate conferi acea garanţie că proiectele finanţate nu sunt bazate pe nevoi iluzorii la nivel local şi pe aranjamente politice.
D. O ultimă problemă este aceea a constrângerilor financiare generate de deficitul de venituri proprii ale APL – urilor. Astfel, proiectele pregătite trebuie însoţite de cofinanţare, iar proiectele aprobate trebuie sa fie prefinanţate, doar la sfârşitul procesului fiind rambursate de către UE. Cu toate acestea, din cauza subfinanţării locale şi capacităţii reduse de a lua împrumuturi, mare parte a proiectelor devin neeligibile. Slaba capacitate de a colecta bani la nivel local şi lipsa autonomiei fiscale limitează posibilitatea de a prefinanţa proiecte aprobate fără plăţi în avans de la bugetul central.
Soluţiile sunt întărirea potenţialului localităţilor de a avea propriile venituri, dar şi sprijin suplimentar pentru creşterea mobilizării de resurse proprii (plafonul îndatorării municipale s-a majorat de la 25% la 30% din propriile venituri). Pentru facilitarea accesului APL – urilor la fondurile UE, autorităţile centrale responsabile trebuie să continue promovarea procesului descentralizării fiscale pe termen lung, inclusiv generarea unor venituri proprii mai mari şi libertate de acţiune fiscală privind fondurile de egalizare.
