Procedura insolvenţei
Scopul Legii nr. 85/2006 este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvenţă însă, în condiţiile economice actuale, aceasta poate deveni o armă împotriva anumitor comercianţi care de fapt nu se află în stare de insolvenţă.
Insolvenţa este definită de lege ca fiind „acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor exigibile” şi, pentru a facilita accesul creditorilor la aceasta procedură, legiuitorul introduce anumite prezumţii de insolvenţă pentru debitorul care, după 30 de zile de la scadenţă, nu şi-a plătit datoria faţă de unul sau mai mulţi creditori”.
Astfel, condiţia depăşirii termenului de 30 de zile, alături de întrunirea condiţiei privind valoarea minimă a creanţei de 10.000 lei (sau, în cazul creanţelor salariale, 6 salarii medii pe economie), reprezintă singurele elemente care trebuie dovedite de un creditor care doreşte să trimită în insolvenţă un debitor.
Procedura generală se aplică categoriilor de debitori aflaţi în stare de insolvenţă sau de insolvenţă iminentă, respectiv societăţilor comerciale, cooperative sau agricole, organizaţiilor cooperatiste, grupurilor de interes economic, precum şi oricăror alte persoane juridice de drept privat care desfăşoară şi activităţi economice.
Adunarea creditorilor şi Comitetul creditorilor
Adunarea creditorilor va fi convocată şi prezidată de administratorul judiciar, convocarea trebuind să cuprindă ordinea de zi a şedinţei, sub sancţiunea nulităţii oricărei deliberări asupra unei chestiuni necuprinse în convocare, cu excepţia cazului în care la şedinţă participă titularii tuturor creanţelor.
Şedinţele adunării creditorilor vor avea loc în prezenţa titularilor de creanţe însumând cel puţin 30% din valoarea totală a creanţelor asupra averii debitorului, iar deciziile adunării creditorilor se adoptă cu votul favorabil al titularilor majorităţii, prin valoare, a creanţelor prezente.
Judecătorul-sindic poate desemna, în raport cu numărul creditorilor, un comitet format din 3-5 creditori dintre cei cu creanţe garantate, bugetare şi chirografare cele mai mari, prin valoare.
În cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor, aceştia vor putea alege un comitet format din 3 sau 5 creditori dintre cei cu creanţe garantate şi cei chirografari, dintre primii 20 de creditori în ordinea valorii, care se oferă voluntar, comitetul astfel desemnat înlocuind comitetul desemnat anterior de judecătorul-sindic.
