Contractul de agenție
Alina Covaci, Bucureşti
Înţeleg că doriţi ca o persoană să negocieze şi să încheie afaceri în numele şi pe socoteala societăţii dvs., fără însă a avea cu aceasta raporturi de muncă.
În aceste condiţii, este recomandat să încheiaţi un contract de agenţie, respectiv o convenţie prin care respectiva persoană (agent) se obligă, contra unui comision fix sau procentual, să negocieze şi să încheie afaceri comerciale în numele societăţii (comitent), acţionând în mod independent.
Acest tip de contract este reglementat de Legea nr. 509/2002 privind agenţii comerciali permanenţi, lege care stipulează că imputernicirea pe care o primeşte agentul de la comitent se poate exercita în una sau mai multe regiuni determinate, stabilite prin contract, agentul nefiind prepusul comitentului.
Trebuie precizat că nu pot fi agenţi persoanele care: acţionează ca intermediar în cadrul burselor de valori şi al pieţelor reglementate de mărfuri, au calitatea de agent sau broker de asigurări şi reasigurări, ori care, în calitate de agent, prestează un serviciu neremunerat.
Contractul de agenţie poate fi încheiat pe perioadă determinată sau nedeterminată.
În ceea ce priveşte limitarea dreptului de a acţiona al agentului, prin contract se poate stabili o clauză de neconcurenţă al cărei efect constă în restrângerea activităţii profesionale a agentului pe perioada desfăşurării activităţii şi/sau ulterior încetării contractului de agenţie.
Aceasta clauză de neconcurenţă trebuie obligatoriu redactată în scris, sub sancţiunea nulităţii absolute şi se aplică doar pentru regiunea geografică sau grupul de persoane la care se referă contractul de agenţie şi doar pentru bunurile şi serviciile în legatură cu care agentul este împuternicit să negocieze şi să încheie operaţiuni.
Astfel, agentul nu poate negocia şi nu poate încheia, pe contul său, fără consimţământul expres al comitentului, în regiunea determinată prin contract, operaţiuni de comerţ concurente privind bunuri sau servicii similare celor care fac obiectul contractului de agenţie.
În schimb, agentul poate primi împuternicirea de a negocia sau a încheia, în regiunea determinată prin contract, operaţiuni pentru mai mulţi comitenţi concurenţi numai dacă în contractul de agenţie se stipulează în mod expres o asemenea permisiune.
Orice extensiune a sferei clauzei de neconcurenţă este anulabilă la cererea agentului, restrângerea activităţii prin clauza de neconcurenţă neputându-se întinde pe o perioadă mai mare de 2 ani de la data încetării contractului de agenţie.
În situaţia în care agentul nu a respectat clauza de neconcurenţă asumată prin contract, încălcând-o, comitentul poate solicita atât daune-interese, cât şi rezilierea contractului, dacă această posibilitate s-a prevăzut expres printr-un pact comisoriu, ori dacă obligaţia de neconcurenţă a fost privită de părţi ca fiind determinantă la încheierea contractului.
Comitentul nu se poate prevala însă de clauza de neconcurenţă dacă contractul de agenţie încetează prin: denunţarea unilaterală de către comitent fără a respecta termenul de preaviz şi fără a exista un motiv grav pe care comitentul să îl fi comunicat deîndată agentului; rezilierea contractulului de către agent pentru un motiv grav imputabil comitentului, şi informarea deîndată a acestuia; rezilierea de către instanţă ca urmare a culpei comitentului.
