Cum sunt fraudate
fondurile europene

În contextul negocierilor de aderare, corespunzătoare Capitolului 28 – Controlul Financiar, România s-a angajat:

• să creeze o structură care să funcţioneze ca punct unic de contact în relaţiile cu Oficiul European de Luptă Anti-Fraudă – OLAF;
• să asigure cooperarea operaţională dintre aceasta şi OLAF;
• să adopte o Strategie Naţională de Luptă Antifraudă.

În acest sens, Departamentului Pentru luptă Antifraudă – DLAF se bucură de autonomie operaţională şi decizională completă. Departamentul are ca principal obiectiv coordonarea luptei împotriva fraudelor care afectează interesele financiare comunitare, prin desfăşurarea de controale directe asupra entităţilor implicate în obţinerea, managementul şi cheltuirea fondurilor primite de România în cadrul programelor de asistenţă financiară comunitară.

Forme

În cursul anului 2006, principalele modalităţi de comitere a fraudelor (Modus operandi) au constat în principal în:

folosirea de documente justificative false (54%)

Acest tip de fraudă se referă la orice documentaţie folosită de către beneficiari în relaţia cu Autoritatea Contractantă prin care se urmăreşte ascunderea neîndeplinirii condiţiilor de eligibilitate ale firmelor care accesează fonduri comunitare sau a utilizării ilicite a acestor fonduri.

schimbarea destinaţiei fondurilor (24%)

În aceste cazuri, beneficiarii finanţării au primit fonduri aferente proiectelor şi le-au utilizat în scopuri diverse, care nu au nici o legătura cu obiectivele propuse în proiecte: achitarea datoriilor beneficiarului la bugetul de stat sau către alţi furnizori, achiziţionarea unor bunuri care nu servesc scopurilor proiectului, plata salariilor personalului beneficiarului (personal neimplicat în proiect), alte plăţi pentru activitatea curentă a beneficiarului, alimentarea unor conturi bancare diferite de cele destinate implementării proiectului etc.

nerespectarea normelor de achiziţii publice, inclusiv conflictul de interese (28%)

Neregulile şi fraudele identificate în acest domeniu se referă cel mai adesea la licitaţiile de desemnare a furnizorului de bunuri, servicii sau lucrări. DLAF a identificat legături de rudenie între persoanele implicate în selectarea furnizorului (persoane aflate în comisia de evaluare a ofertelor din cadrul licitaţiei) şi persoane angajate sau deţinătoare de acţiuni la firma câştigătoare a licitaţiei.

Cazul „T”

Dacă până în urmă cu câţiva ani, au fost descoperite cazuri în care au fost folosite modalităţi grosolane şi directe de comitere a infracţiunilor, precum: folosirea de firme fantomă, falsificarea întregii documentaţii pentru obţinerea fondurilor, deturnarea fondurilor, supraevaluarea sistematică a cheltuielilor prin prezentare de documente justificative false, în ultima perioadă s-au abordat modalităţi mai elaborate de comitere a fraudelor.

Este şi cazul unei societăţi din Iaşi – o vom numi ,,T” – în care metoda folosită (denumită ,,suveică”) a constituit-o vânzarea succesivă a unor utilaje deţinute anterior de către beneficiarul finanţării, în vederea creşterii artificiale a valorii acestora, urmată de răscumpărarea acestora, cu fonduri comunitare, în cadrul proiectului, la o valoare supraevaluată.

Sesizarea

DLAF a fost sesizat de către Departamentul Naţional Anticorupţie, Secţia de Combatere a Corupţiei, cu privire la unele nereguli privind obţinerea, derularea şi utilizarea fondurilor alocate prin Programul PHARE, beneficiar fiind S.C. ,,T” S.A. Iaşi.

Proiectul

În cadrul Programului RICOP, Componenta de Finanţare a IMM-urilor, a fost încheiat Contractul de finanţare nerambursabila între BCR, în calitate de Autoritate Contractantă şi S.C. ,,T” S.A., în calitate de Beneficiar al finanţării, în valoare totală de 385.000 Euro, din care 233.000 Euro au reprezentat valoarea finanţării nerambursabile, iar 152.000 Euro a reprezentat contribuţia proprie a Beneficiarului.

Conform Cererii de Finanţare pentru Proiectul X, obiectivul investiţiei a constat în modernizarea şi extinderea spaţiilor de producţie şi achiziţia de utilaje second-hand pentru mărirea capacităţii de producţie şi reparaţia capitală a utilajelor existente înainte de derularea acestui program.

Analiza documentelor

DLAF a efectuat, la nivel naţional, verificări la: Ministerul Finanţelor Publice - Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE (OPCP), Banca Comercială Română (BCR), Direcţia Generala a Finanţelor Publice Iaşi, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Iaşi, S.C. ,,T” S.A. şi alte instituţii şi autorităţi publice.

Activitatea de control

Atât din verificările efectuate de DLAF, cât şi din cele efectuate de către DGFP Iaşi, rezultă că utilajele nu şi-au schimbat locaţia, în fapt rămânând pe toată perioada, începând de la prima achiziţie, la sediul S.C. ,,T” S.A. Iaşi. De asemenea, activitatea de vânzare–cumpărare a utilajelor s-a efectuat numai scriptic, pe baza facturilor fiscale.

Prin circuitele economice dintre societăţile S.C. ,,T” S.A., S.C. ,,D” SRL şi S.C. ,,P” SRL s-a majorat valoarea utilajelor de la suma iniţială de achiziţie, de 588.178.300 lei (ROL), la suma de 7.330.500.000 lei (ROL), rezultând o diferenţă de circa 6,8 miliarde lei (ROL), ceea ce reprezintă o creştere aproximativă de 12,5 ori faţă de valoarea iniţială. Prin acest mecanism, echipamentele au ajuns la valoarea prevăzută în linia bugetară din cadrul contractului de finanţare, respectiv 180.000 euro şi, doar în baza unor facturi, a fost viciat întreg procesul de achiziţie a utilajelor.

Tot cu ocazia controlului, au fost identificate declaraţii vamale de import şi certificate de origine falsificate, care au fost prezentate gestio-narului de fond în vederea obţinerii decontării contravalorii utilajelor achiziţionate.

În scopul desemnării S.C. ,,D” ca fiind câştigătorul licitaţiei, persoanele implicate au apelat la o metodă de trucare a licitaţiei, care a mai fost întâlnită de investigatori şi în alte cazuri.

Pentru a se facilita câştigarea licitaţiei de către S.C. ,,D” S.R.L., în complicitate cu organizatorii licitaţiei, s-a convenit ca această societate să emită o ofertă cu o valoare inferioară celor depuse de concurenţi, urmând ca, după câştigarea licitaţiei şi atribuirea contractului, prin acte adiţionale şi prin modificarea specificaţiilor tehnice, de asemenea cu sprijinul larg al personalului autorităţii contractante, să se ajusteze valoarea finanţării la cea supraevaluată.

Din investigaţii a rezultat şi faptul că societăţile comerciale care s-au înscris la licitaţie erau afiliate şi au acţionat în mod evident concertat, după un scenariu prestabilit, lucru dovedit prin participarea unor persoane din conducerea, administrarea sau acţionariatul acestor societăţi.

Valorificarea controlului

Nota de control întocmită de DLAF cu privire la aspectele constatate în acest caz a fost transmisă DNA în vederea cercetării sub aspect penal a situaţiei de fapt rezultate.

DNA – Serviciul Teritorial Iaşi a întocmit rechizitoriul în dosarul cauzei şi a dispus deja trimiterea în judecată a administratorilor de la S.C. ,,T” S.A. şi S.C. ,,D.” S.R.L. pentru săvârşirea de infracţiuni contra intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, precum şi pentru infracţiuni prevăzute în alte legi penale.

Deficienţe

Monitorizarea procedurilor judiciare declanşate în cazuri de fraude împotriva intereselor financiare comunitare şi soluţionarea cu celeritate a acestor cauze reliefează mai multe deficienţe:

• inexistenţa unor reglementări legale corespunzătoare, cu privire la regimul incompatibilităţilor cu ocazia participării la licitaţii şi atribuirii contractelor finanţate de către Comunităţile Europene;
• informarea incompletă şi incorectă a opiniei publice asupra procedurilor de acordare a fondurilor europene, asupra nivelului fraudelor şi asupra acţiunilor autorităţilor privind prevenirea, combaterea şi sancţionarea acesteia;
• lipsa reglementării cadrului necesar desfăşurării activităţii de control ex-post la unele agenţii de implementare;
• pregătirea profesională insuficientă în domeniul controlării, utilizării şi administrării fondurilor europene a personalului din cadrul Autorităţii de Audit;
• lipsa procedurilor specifice colectării taxelor de producţie percepute asupra cotelor de zahăr şi izoglucoză;
• pregătirea profesională insuficientă a personalului din cadrul instituţiilor responsabile cu recuperarea prejudiciilor cauzate intereselor financiare comunitare;
• lipsa unei baze de date informatice cu privire la fraudele şi neregulile constatate în acest domeniu, la nivel naţional, etc.