Despre motivație și motivare
În mediul de afaceri actual, aflat în permanentă schimbare, succesul devine realitate în măsura în care angajaţii îşi folosesc la cote înalte potenţialul. Da, este un fapt realizabil! Cum? Prin responsabilizare şi un management “motivator” al echipei, situaţie în care capacităţile fiecăruia de a sprijini automotivarea celorlalţi sunt esenţiale.
Bombardaţi de multitudinea unor teorii motivaţionale, care de care mai abstracte şi mai “atotcuprinzătoare”, managerii ajung să vadă motivaţia ca pe un mister sau ca pe ceva dificil de realizat. Una dintre marile provocări ale managerului “motivator” vine tocmai din faptul că pe oameni diferiţi îi motivează lucruri diferite. “Cum putem trece cu bine de această provocare?” este întrebarea care se ridică în acest context. Un răspuns îl putem găsi chiar în perspectiva asupra coaching-ului pentru stimularea (auto)motivării, pe care o oferim în acest articol.
Şi pentru că tu însuţi să devi mai motivat pentru a-ţi motiva angajaţii, iată cam de ce sunt în stare angajaţii motivaţi:
- au curajul de a face schimbări şi de a accepta schimbarea;
- îşi dezvoltă încrederea în sine şi în capacităţile proprii;
- se preocupă de propria dezvoltare şi îi ajută şi pe alţii să se dezvolte;
- sunt interesaţi de propriile rezultate şi de rezultatele echipei;
- au iniţiative;
- colaborează eficient cu membrii echipei;
- văd cu mai mare usurinţă partea bună a lucrurilor.
Iar, dacă, în acest moment, te simţi suficient de motivat pentru a afla cum poţi dezvolta motivaţia angajaţilor tăi, iată ce ai de facut:
Pasul 1
Este foarte important să determini ce altceva (pe lângă articolul pe care îl citesti chiar acum) te motivează pe tine ca manager, ce aspecte ale muncii tale sunt importante pentru tine şi cum interacţionează ele. Căci pentru pentru a insufla altora motivaţie este necesar ca tu însuţi să ai o motivaţie autentică. Dacă, la o primă încercare, ţi-e greu să găseşti singur o motivaţie puternică pentru rolul pe care îl ai de îndeplinit în prezent, află care dintre următoarele trei variante îţi este de folos:
a) citeşte articolul integral şi aplică recomandările de la pasul 2 în raport cu tine însuţi;
dacă nu consideri că îţi este de folos, solicită, atunci, sprijinul unui coleg care exersează de ceva vreme paşii recomandaţi în stimularea motivării şi obţine rezultate în sensul acesta;
nu funcţionează nici asta? În cazul acesta, ia în considerare şi varianta schimbării acestui rol cu unul care te atrage mai mult şi care te entuziasmează (dar, dacă ai ajuns până aici e puţin probabil să fie cazul tău; e mai degrabă vorba de cititorul pe care l-am pierdut pe la jumatatea celui de-al doilea paragraf…).
Pasul 2
Gata? Motivat? Bun! Acum, află ce îşi doresc subalternii tăi de la job-ul lor şi condu-i către un plan de acţiune. Îţi recomand pentru aceasta tehnica intrebărilor din coaching. Aşadar:
-
Întreabă-i:
- ce le place la munca pe care o fac?
- ce îşi doresc?
- cât de mult vor să obţina ceea ce-şi doresc?
- (dacă vor în mică masură) ce anume i-ar face să-şi dorească mai mult?
- (dacă vor în mare măsură) ce anume sunt dispuşi să facă pentru a obţine ceea ce-şi doresc?
- de ce resurse dispun?
- ce anume i-ar mai ajuta, pe lângă resursele de care dispun ei, să obţină ceea ce-şi doresc?
- cum ar putea să obţină aceste extra-resurse?
- în cat timp îşi propun să obţină rezultatele dorite?
- care sunt piedicile pe care le întrevăd şi cum le pot depăşi?
- care sunt primele acţiuni?
- când vor face primul pas?
- Asculta-i cu atenţie;
- Lasă-le timp pentru exprimare;
- Ghidează-i empatic printr-o succesiune de întrebări inspirate din răspunsurile lor;
- Evită transformarea tehnicii într-un interogatoriu, alternând întrebările cu reformulările;
- Foloseşte pauza ca mijloc de stimulare a răspunsului.
Pasul 3
Prin aplicarea tehnicii de la pasul 2:
a) identifici factorii motivatori ai persoanei;
b) ghidezi persoana în construirea unui plan de acţiune, pus în practică cu ajutorul energiei pe care i-o dau factorii motivatori;
c) ghidezi persoana în a învăţa un demers eficient de automotivare (căci tehnica, odată asimilată, poate fi aplicată pe propria persoană, întocmai precum îţi recomandam la pasul 1);
d) obţii toate premisele de care ai nevoie pentru a face PASUL 3 = identificarea şi înlăturarea factorilor demotivatori.
În urma demersului de identificare, vei constata ca aceştia pot fi de natură fizică (locaţie, birouri, echipament) sau de natura psihologică (bariere în calea promovării sau lipsa perspectivei promovării, lipsa recunoaşterii, nedreptăţi, neacordarea drepturilor angajaţilor, feed-back negativ etc). Da, e adevarat: unii dintre aceşti factori pot fi înlăturaţi cu uşurinţă; alţii necesită un proces mai îndelungat. Simplul fapt, însă, că te preocupă să afli ce nu merge şi că începi să faci ceva pentru a îndrepta lucrurile, este un factor motivator, în sine.
Pasul 4
Şi inainte şi după ce ai: întrebat, reformulat, explorat (factori motivatori şi demotivatori), ghidat, evaluat persoana, aminteşte-ţi întotdeauna să oferi feed-back.
Aşadar, oferă feed-back constructiv, imediat şi specific.
Feed-back-ul este un element cu rol esenţial în procesul motivarii. Nu aştepta ca subalternii tăi să ghicească dacă au sau nu rezultate notabile. Încurajează-i. Ajută-i să vadă progresele făcute şi felul în care acestea se încadrează în viziunea lor personală şi/sau în viziunea companiei.
Pasul 5
Toate acestea nu pot fi făcute peste noapte. Aşa că … alocă timp şi spaţiu demersului de motivare. Este puţin probabil să reuşeşti să motivezi pe cineva în câteva minute. Trebuie să le dai timp celor pe care îţi doreşti să-i motivezi şi, în aceeaşi măsură, să îţi acorzi timp, să te înarmezi cu răbdare şi cu perseverenţă. Acestea sunt “ingrediente” indispensabile atât pentru automotivare cât şi pentru motivarea celorlalţi.
Din perspectiva pe care o propunem în acest articol, a motiva înseamnă a-l ajuta pe celălalt să pună la punct un demers, bazat pe găsirea celor mai bune răspunsuri personale la cele mai potrivite întrebări, demers pe care să-l folosească ulterior, pe cont propriu. Aşadar, motivarea nu înseamnă a-i oferi celuilalt un sfat sau un eveniment punctual care, cel mult, l-ar putea ajuta să se simtă ceva mai bine pe moment. În plus, oferindu-i sfaturi şi soluţii îl “ademeneşti” să devina un “neputincios” dependent de “înţelepciunea” ta, dobândind astfel, tendinţa de a veni la tine de fiecare dată când este lipsit de entuziasm şi energie.
Rezultatul procesului de motivare constă în responsabilizarea celuilalt în directia automotivării. Ai reuşit să-l ajuti pe celalalt în a se automotiva? Înseamnă că ai reuşit să-l motivezi!
Ce este de dorit să faci
- recunoaşte şi acceptă că nu ai toate răspunsurile şi soluţiile
- dă-ţi timp pentru a afla ce îi framantă pe ceilalţi şi arată înţelegere pentru aceasta
- condu, încurajează şi ghidează subalternii; nu îi forţa
- spune-le oamenilor ceea ce gândeşti
Ce nu este de dorit să faci
- nu face presupuneri despre ceea ce îi conduce pe ceilalţi
- nu presupune că ceilalţi sunt ca tine
- nu forţa oamenii să facă lucruri care presupui tu că sunt bune pentru ei
- nu delega munca; delegă responsabilitatea;
- nu da sfaturi; convinge cealaltă persoană să facă eforturi pentru ea.
