Fuziunea transfrontalieră
Conform ultimelor reglementări legislative, fuziunile transfrontaliere au devenit posibile şi în România!
Ordonanţa de Urgenţă nr. 52 din 21 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 333 din 30 aprilie 2008 transpune în legislaţia românească dispoziţiile comunitare privind efectuarea fuziunii transfrontaliere între diverse forme de societăţi comerciale din statele membre ale Uniunii Europene. Prezenta ordonanţă modifică Legea nr. 31/1991 cu privire la societăţile comerciale şi amendează, de asemenea, Legea nr. 26/1990 privind Registrul Comerţului, în scopul stabilirii instituţiei competente pentru efectuarea controlului legalităţii asupra realizării fuziunii.
Aplicabilitate
Ordonanţa este aplicabilă societăţilor pe acţiuni, societăţilor în comandită pe acţiuni, societăţilor cu răspundere limitată - persoane juridice romane – şi societăţilor europene cu sediul social în România. Aceste societăţi pot fuziona cu societăţi comerciale care au sediul social sau, după caz, administraţia centrală ori sediul principal în alte state membre şi care, fără a se încadra în tipurile de entităţi prevăzute la alin. (1), au personalitate juridică, deţin un patrimoniu propriu ce reprezintă singura sursă care asigură garantarea obligaţiilor sociale şi sunt supuse unor formalităţi de publicitate similare celor prevăzute de Directiva Consiliului 68/151/CEE, dacă legea acelui stat membru permite astfel de fuziuni.
Sunt exceptate de la prevederile legale nou introduse organismele de plasament colectiv în valori mobiliare şi fondurile închise de investiţii, reglementate de Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, precum şi orice alte entităţi având ca obiect de activitate plasamentul colectiv al resurselor atrase de la public şi care funcţionează pe principiul repartizării riscurilor şi ale căror titluri pot fi răscumpărate, direct sau indirect, la cererea deţinătorilor, din activele entităţii respective.
Modalităţi. Efecte
Modalităţi de realizare a fuziunii transfrontaliere:
- Una sau mai multe societăţi, dintre care cel puţin două sunt guvernate de legislaţia a două state membre diferite, sunt dizolvate fără lichidare şi îşi transferă patrimoniul unei alte societăţi deja existente (societatea absorbantă), în schimbul repartizării către acţionarii/asociaţii societăţii absorbite a unor acţiuni/părţi sociale şi, eventual, a unei plăţi în numerar de maximum 10% din valoarea nominală a acţiunilor/părţilor sociale astfel repartizate
-Mai multe societăţi, dintre care cel puţin două, sunt guvernate de legislaţia a două state membre diferite, sunt dizolvate fără lichidare şi îşi transferă patrimoniul unei societăţi pe care o constituie (societatea absorbantă), în schimbul repartizării către acţionarii/asociaţii lor de acţiuni/părţi sociale şi, eventual, a unei plăţi în numerar de maximum 10% din valoarea nominală a acţiunilor/părţilor sociale astfel repartizate
- O societate este dizolvată fără a intra în lichidare şi transferă patrimoniul său unei alte societăţi care deţine totalitatea acţiunilor sale/părţilor sociale sau a altor titluri conferind drepturi de vot în adunarea generală.
În funcţie de modalităţile de realizare a fuziunii transfrontaliere, efectele acesteia sunt diferite. Astfel, pentru prima şi a treia situaţie enumerate mai sus efectele sunt următoarele:
–transmiterea universală a patrimoniului;
–transmiterea tuturor elementelor de activ şi de pasiv ale societăţii absorbite către societatea care o absoarbe;
–asociaţii societăţii absorbite devin asociaţi în societatea care absoarbe;
–societatea absorbită îşi încetează existenţa.
În cazul celei de-a doua situaţie privind modalităţile de realizare a fuziunii efectele sunt următoarele:
–transmiterea universală a patrimoniului;
–transmiterea tuturor elementelor de activ şi de pasiv ale societăţilor care fuzionează către societatea nou creată;
–asociaţii societăţilor care fuzionează devin asociaţi ai societăţii nou create;
–societăţile care fuzionează îşi inceteaza existenta.
Proiectul de fuziune
Proiectul de fuziune va fi întocmit de către administratorii sau membrii directoratului societăţilor care urmează a participa la fuziune.
Acesta va fi depus la Oficiul Registrului Comerţului unde sunt înmatriculate societăţile comerciale persoane juridice romane şi/sau societăţile europene cu sediul în România, participante la fuziune.
Proiectul comun de fuziune, vizat de judecatorul-delegat, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala părţilor, integral sau în extras, potrivit dispoziţiei judecatorului-delegat sau cererii părţilor, cu minimum 30 de zile înaintea datelor şedinţelor în care adunările generale urmează a hotărî asupra fuziunii.
Acordul angajaţilor
Un element de noutate este introdus în legislaţia societăţilor comerciale odată cu reglementarea fuziunii transfrontaliere, şi anume: acordul angajaţilor. Astfel, o societate europeană nu va putea fi înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului decât după încheierea unui acord privind implicarea angajaţilor în activitatea societăţii, în condiţiile prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 187/2007.
În acest sens, în termen de 30 de zile de la înregistrare cererii, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului va comunica către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene anunţul privind înregistrarea societăţii. Informaţiile cuprinse în anunţ vor fi cele prevăzute de art. 14 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2.157/ 2001.
Competenţe
Competenţa de verificare a legalităţii fuziunii, sub aspectul procedurii pe care o urmează societăţile participante la fuziune, aparţine judecatorului delegat la Oficiul Registrului Comerţului unde sunt înregistrate societăţile persoane juridice române sau societăţile europene cu sediul social în România participante la fuziune, inclusiv societatea absorbantă, ori, dacă este cazul, societatea nou-înfiinţată.
Nulitate
Nulitatea fuziuni transfrontaliere poate fi declarată doar prin hotărâre judecătorească şi numai înainte ca aceasta să fi produs efecte. Procedurile de declarare a nulităţii nu pot fi iniţiate dacă situaţia a fost rectificată.
Transferul sediului
Transferul sediului unei societăţi europene înmatriculate în România se poate face în orice alt stat membru. Hotărârea adunării generale extraordinare privind transferul sediului social al societăţii într-un alt stat membru se adoptă în condiţiile art. 115 alin. (2) al Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale republicată.
Notă:
Societăţile comerciale persoane juridice române, precum şi societăţile europene cu sediul social în România, care deţin calitatea de titulari ai dreptului de proprietate asupra unui teren pe teritoriul acesteia, vor putea să participe la o fuziune transfrontalieră în care societatea absorbantă sau societatea nou-înfiinţată este persoană juridică având naţionalitatea unui alt stat membru numai după împlinirea unui termen de cinci ani de la data aderării României la Uniunea Europeană.
Dacă societăţile menţionate mai sus au în patrimoniu terenuri agricole, acestea pot participa la o fuziune transfrontalieră în care societatea absorbantă sau societatea nou-înfiinţată este persoană juridică având naţionalitatea unui alt stat membru sau societate europeană cu sediul în alt stat membru numai după împlinirea unui termen de şapte ani de la data aderării României la Uniunea Europeană.
