Arhiva revistei tipărite

Revista online

Demisia: între drepturi și obligații

Alina Ţurca

Alina Ţurca

Consultant resurse umane

Ascent Group

alina.turca@ascentgroup.ro

Ascent Group

Prietena mea şi-a încheiat activitatea în cadrul unei firme, urmând procedura legală de încheiere a unui contract de muncă prin demisie. Şi-a dat demisia, a rămas să lucreze încă 15 zile conform legii, a predat ce avea de predat, însă nu i s-a acordat ultimul salariu şi banii de concediu, aşa cum ar fi fost normal, pe motiv că nu a terminat tot ce avea de făcut în cele 15 zile de preaviz, spundu-i-se că dacă vrea să-şi vadă banii trebuie să vină să îşi termine ce avea de făcut. Alfel nu vede nici banii şi nici cartea de muncă. Spuneţi-mi vă rog, cum trebuie procedat în aceste condiţii?

Alexandru Valeriu, Bucureşti

Conform definiţiei art. 79 alin.1 din Codul Muncii, prin demisie se înţelege „actul unilateral de voinţă a salariatului care, printr-o notificare scrisă, comunică angajatorului încetarea contractului individual de muncă, după împlinirea unui termen de preaviz.” Motivul pentru care preavizul este obligatoriu este acela de a oferi firmei posibilitatea de a putea lua măsurile necesare înlocuirii salariatului demi-sionar, prin căutarea unui nou angajat, evitându-se astfel consecinţele negative asupra activităţii firmei datorită lipsei unui angajat, dar şi pentru a da posibilitatea angajatului de a-şi duce la bun sfârsit atribuţiile postului.

Pe durata preavizului contractul individual de muncă continuă să îşi producă toate efectele. Salariatul este obligat să îşi continue munca, să îşi îndeplinescă toate obligaţiile şi îndatoririle stabilite în fişa postului.


Citiți continuarea articolului
în ediția tipărită