Contabilitate de gestiune. Relaţia cost–volum–profit
Analiza cost-volum-profit (CVP) reprezintă una dintre cele mai puternice unelte pe care managerii o au la îndemână. Analiza CVP studiază comportamentul veniturilor totale, costurile totale şi rezultatul din exploatare, în ce mod intervin schimbări în nivelul de producţie, preţul de vânzare, costurile variabile sau costurile fixe.
Managerii pot utiliza în mod frecvent analiza CVP pentru a putea răspunde la întrebări cum ar fi: În ce mod vor fi afectate veniturile şi costurile dacă vindem încă 1000 de unităţi? Dar dacă mărim sau reducem preţurile de vânzare? Dacă ne extindem afacerea pe pieţele externe?
Înainte de a prezenta CVP, trebuie să îi înţelegem terminologia. În acest articol, presupunem că în cadrul costurilor totale sunt incluse doar două categorii: costurile variabile şi costurile fixe.
Costurile totale = Costurile variabile + Costurile fixe
Din articolele anterioare ne amintim faptul că în costurile variabile sunt incluse atât costurile variabile directe, cât şi costurile invariabile directe ale unui cost de obiect ales. În mod similar, costurile fixe includ costurile fixe directe şi costurile fixe indirecte ale unui cost de obiect ales.
Un alt termen important pe care îl vom folosi în acest articol este cel de adaos comercial. Adaosul comercial reprezintă cantitatea rămasă din veniturile din vânzări după ce cheltuielile variabile au fost deduse. Deci, este suma disponibilă pentru a acoperi cheltuielile fixe şi mai apoi să asigure profitul în perioada respectivă.
Rezultatul din exploatare = Veniturile totale – Costurile totale
Profitul net este rezultatul din exploatare plus veniturile din afară exploatării ( venituri din dobânzi) minus costuri în afara exploatării (costuri dobânzi) minus impozitul pe profit. Pentru a simplifica lucrurile, de-a lungul acestui articol veniturile din afara exploatării şi costurile în afara exploatării vor fi egale cu zero. Deci, venitul net va fi reprezentat astfel:
Profit net = Rezultatul din exploatare – Impozitul pe profit
Analiza CVP se bazează pe următoarele prezumţii:
1. Costurile totale se pot diviza în două componente: una fixă şi una care este variabilă în ceea ce priveşte nivelul de producţie.
2. Comportamentul veniturilor totale şi al costurilor totale este liniar (linie dreaptă) în raport cu unităţile de producţie din cadrul stadiului respectiv.
3. Preţul de vânzare pe unitate, costurile variabile pe unitate şi costurile fixe sunt cunoscute.
4. Analiza acoperă un singur produs sau presupune că o anumită cifră de afaceri va rămâne constantă la nivelul schimbărilor unităţilor vândute.
5. Toate veniturile şi costurile pot fi adăugate şi comparate fără a se înregistra în conturi valoarea banilor la momentul respectiv.
Aceste prezumţii CVP sunt extreme în sensul că rareori apar în realitate. Managerii trebuie să se întrebe întotdeauna dacă o abordare mai complicată decât CVP este garantată.
