Cum înregistrăm franciza?
Adina Mirela Tyvoniak, Constanţa
În conformitate cu prevederile art. 1 din O.G. nr. 52/1997, modificată prin Legea nr. 79/1998 privind regimul juridic al francizei, franciza este un sistem de comercializare bazat pe o colaborare continuă între persoane fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care o persoană, denumită francizor, acordă unei alte persoane, denumită beneficiar, dreptul de a exploata sau de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu.
Francizorul este un comerciant care:
- - este titularul drepturilor asupra unei mărci înregistrate; drepturile trebuie să fie exercitate pe o durată cel puţin egală cu durata contractului de franciză;
- - conferă dreptul de a exploata ori de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu;
- - asigură beneficiarului o pregătire iniţială pentru exploatarea mărcii înregistrate;
- - utilizează personal şi mijloace financiare pentru promovarea mărcii sale, cercetării şi inovaţiei, asigurând dezvoltarea şi viabilitatea produsului.
Contractul de franciză trebuie să cuprindă următoarele clauze:
- - obiectul contractului;
- - drepturile şi obligaţiile părţilor;
- - condiţiile financiare;
- - durata contractului;
- - condiţiile de modificare, prelungire şi reziliere.
În conformitate cu art. 46 Cod fiscal, veniturile obţinute din comercializarea francizei sunt definite ca venituri din activităţi independente.
Cota de impozitare a acestora, conform art. 43, alin. 1 Cod fiscal, este de 16%.
Pentru folosirea ori dreptul de folosinţă al francizei beneficiarul plăteşte francizorului o redevenţă, care poate fi achitată în bani sau în natură.
De regulă redevenţa se plăteşte anual.
