Fondurile structurale şi de coeziune
Ce sunt fondurile structurale?
Fondurile Structurale şi de Coeziune (FSC), sau Instrumentele Structurale, sunt instrumentele financiare prin care Uniunea Europeană acţionează pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale.
Regulile generale privind Fondurile Structurale şi de Coeziune sunt stabilite prin Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr. 1083/2006, care defineşte regulile generale privind Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune.
În termeni financiari, aceste instrumente ocupă al doilea loc ca pondere în bugetul Uniunii Europene, destinat politicilor europene. Acestea cuprind:
- -Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), reglementat prin Regulamentul nr. 1080/2006 al Consiliului Uniunii Europene şi al Parlamentului European, care susţine dezvoltarea economică durabilă la nivel regional şi local prin mobilizarea capacităţilor locale şi diversificarea structurilor economice în domenii precum cercetare şi dezvoltare tehnologică, inovare şi antreprenoriat, societatea informaţională, IMM-uri, protecţia mediului, turism, energie;
- -Fondul Social European (FSE), reglementat prin Regulamentul nr. 1081/2006 al Consiliului Uniunii Europene şi al Parlamentului European, fond care contribuie la sporirea adaptabilităţii forţei de muncă şi a întreprinderilor, creşterea accesului pe piaţa forţei de muncă, prevenirea şomajului, prelungirea vieţii active şi creşterea gradului de participare pe piaţa muncii a femeilor şi imigranţilor, sprijinirea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate şi combaterea discriminării.
- -Fondul de Coeziune, reglementat prin Regu-lamentul nr. 1084/2006 al Consiliului Uniunii Euro-pene, prin care se finanţează proiecte în domeniul protecţiei mediului şi reţelelor de transport transeuropene, proiecte în domeniul dezvoltării durabile, precum şi proiecte care vizează îmbunătăţirea managementului traficului aerian şi rutier, modernizarea transportului urban, dezvoltarea şi modernizarea transportului multimodal.
Împreună, aceste trei fonduri sunt cunoscute sub denumirea de Instrumente Structurale.
Obiective
Obiectivele prioritare ale Fondurilor Structurale pentru perioada 2007-2013 sunt reglementate prin Regulamentul Consiliului (EC) Nr. 1083/2006 din 11 Iulie 2006.
1. Obiectivul Convergenţă:
- - Promovează dezvoltarea şi ajustările structurale ale regiunilor care înregistrează întârzieri în dezvoltare.
- - Este finanţat prin FEDR, FSE, Fond de Coeziune.
- - Acoperă zone NUTS nivel II (nivel-regiune), al căror PIB pe locuitor este sub 75% din media UE.
2. Obiectivul Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă:
- - Sprijină regiunile care nu sunt eligibile pentru obiectivul Convergenţă.
- - Este finanţat de FEDR şi FSE.
- - Acoperă zonele NUTS nivel III (nivel-judeţ) sau mai mici, inclusiv zone cu schimbări socio-economice în sectoarele industrial şi de servicii, zone rurale în declin, zone urbane în dificultate şi zone dependente de pescuit.
3. Obiectivul Cooperare teritorială europeană:
- - Sprijină regiuni, judeţe şi zone transnaţionale.
- - Este finanţat de FEDR.
- - Acoperă zonele NUTS nivel III(nivel-judeţ) ce sunt graniţe interne ale UE, precum şi anumite graniţe externe.
Orientări strategice pentru coeziune
Orientările Strategice pentru Coeziune economică, socială şi teritorială reprezintă un cadru general unitar pentru toate Statele Membre în vederea pregătirii documentelor programatice pentru FSC pentru perioada 2007-2013 (Cadrul Strategic Naţional de Referinţă şi Programele Operaţionale). Liniile directoare pentru Coeziune au în vedere rolul politicii de coeziune în implementarea politicilor Uniunii Europene, coerente cu Agenda Lisabona.
Principii de programare
A. Complementaritate: Acţiunile comunitare trebuie să fie complementare sau să contribuie la operaţiunile naţionale corespondente.
B. Parteneriat: Acţiunile Comunitare trebuie realizate printr-o strânsă consultare între Comisie şi Statele Membre, împreună cu autorităţi şi organisme numite de Statele Membre, cum ar fi autorităţi regionale şi locale, parteneri economici şi sociali. Parteneriatul trebuie să acopere pregătirea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea asistenţei financiare. Statele Membre trebuie să asigure asocierea partenerilor relevanţi la diferite stadii ale programării.
C. Subsidiaritate: Fondurile Structurale nu sunt direct alocate proiectelor alese de Comisie. Principalele priorităţi ale programului de dezvoltare sunt definite de autorităţi naţionale/regionale în cooperare cu Comisia, dar alegerea proiectelor şi managementul lor sunt sub responsabilitatea exclusivă a autorităţilor naţionale şi regionale.
D. Adiţionalitate: Ajutorul Comunitar nu poate înlocui cheltuieli structurale publice sau altele echivalente ale Statelor Membre. Bugetele Programului pot include atât fonduri UE cât şi fonduri naţionale din surse publice sau private.
E. Compatibilitate: Operaţiunile finanţate de Fonduri Structurale trebuie să fie în conformitate cu prevederile Tratatului UE, precum şi cu politicile şi acţiunile UE, inclusiv regulile privind concurenţa, achiziţiile publice, protecţia mediului, promovarea egalităţii între bărbaţi şi femei.
F. Programare: Acţiunea comună a UE şi Statelor Membre trebuie să fie implementată pe o bază multianuală printr-un proces de organizare, luare de decizii şi finanţare bazat pe formularea de strategii integrate şi coerente multi-anuale şi definirea de obiective concrete.
G. Concentrare: Fondurile Structurale sunt concentrate pe câteva obiective prioritare; de fapt, o mare parte a acestora acoperă un număr limitat de zone, care au nevoie de sprijin pentru dezvoltarea lor, iar resursele rămase sunt dedicate anumitor grupuri sociale care se confruntă cu dificultăţi în toată Uniunea Europeană, fără a satisface criterii geografice speciale.
Fonduri europene complementare
Complementar acţiunilor susţinute din Instrumentele Structurale, vor fi susţinute totodată investiţii în domeniul dezvoltării rurale şi pescuitului, prin instrumente precum:
- -Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), care finanţează investiţii pentru creşterea competitivităţii în agricultură şi silvicultură, protecţia mediului, ameliorarea calităţii vieţii şi diversificarea activităţilor economice în spaţiul rural;
- -Fondul European pentru Pescuit (FEP), care susţine dezvoltarea durabilă a sectorului de pescuit şi a zonelor de coastă unde acest sector este preponderent.
Instrumentele structurale ale Uniunii Europene au rolul de a stimula creşterea economică a statelor membre ale Uniunii şi de a conduce la reducerea disparităţilor dintre regiuni. Ele nu acţionează însă singure, necesitând asigurarea unei contribuţii din partea statelor membre implicate. Ele sunt co-finanţate în principal din resursele publice ale statului membru, însă în multe domenii este necesară şi contribuţia financiară privată, aceasta fiind încurajată în cele mai multe cazuri
Pentru ce se poate solicita finanţare?
Instrumentele Structurale oferă finanţare pentru aproape orice. Lista categoriilor de domenii de intervenţie a Fondurilor Structurale şi de Coeziune a fost stabilită conform clasificării incluse în Anexa II din Regulamentul de Implementare al Fondurilor Structurale şi de Coeziune al Comisiei Europene.
Clasificarea facilitează, de asemenea, urmărirea activităţilor şi monitorizarea, oferind o bază solidă pentru fundamentarea evaluărilor. În scopul informării periodice asupra modului în care sunt utilizate fondurile comunitare, statele membre sunt solicitate să transmită Comisiei Europene informaţii privind modul în care intenţionează să utilizeze fondurile (estimări ex-ante) şi modul în care au utilizat efectiv sumele alocate (informaţii ex-post cuprinse în Raportul Anual de Implementare)
În acest sens, ambele tipuri de informaţii (ex-ante şi ex-post) trebuie să fie grupate în funcţie de anumite dimensiuni – date de tema prioritară, forma finanţării, tipul teritoriului, activitatea economică şi locaţie.
Cine şi cât poate solicita finanţare?
Fondurile structurale se pot obţine pentru diverse proiecte. Se pot face proiecte pentru aproape orice, de la construirea unei fabrici până la activităţi cu caracter social sau cultural. În funcţie de natura proiectului, pot obţine finanţare următoarele categorii de solicitanţi:
- - Societăţi publice si private (microîntreprinderi, IMM-uri şi companii mari şi foarte mari, cooperative etc) şi Regiile autonome;
- - Autorităţi publice, centrale şi locale;
- - Universităţi, Institute de cercetare, laboratoare etc. pentru proiecte de cercetare - dezvoltare sau educaţie;
- - Organizaţii nonguvernamentale (ONG-uri).
Suma care se poate solicita (plafoanele minime si maxime) variaza in functie de tipul de proiect si categoria de solicitanti.
Spre exemplu, proiectele din zona sectorului privat (investiţii în facilităţi de producţie etc.) vor avea următorele plafoane:
- -întreprinderile mari pot solicita finanţarea unor proiecte de investiţii greenfield sau brownfield până la 5 milioane €.
- -IMM-urile pot cere bani pentru investiţii greenfield/brownfield între 250.000 euro şi 1.500.000 euro sau pentru proiecte mici până in 250.000 euro (investiţii greenfield/brownfield, achiziţii de echipamente şi/sau modernizarea unor facilitpţi de producţie existente/altele).
Un alt exemplu: proiectele de infrastructură (transporturi, mediu, energie etc) beneficiază de plafoane foarte generoase (de ordinul milioanelor de euro).
Ca procent din valoarea totală a investiţiei/proiectului, Fondurile Structurale finanţează în general între 20 si 70% din costurile eligibile. Există şi o serie de excepţii.
Solicitantii din regiunea Bucureşti-Ilfov, mai dezvoltată decât restul ţării, vor primi cu 10% mai puţin decât cei din celelalte regiuni. De exemplu, suma acordată din Fondurile Structurale pentru proiecte de investiţii realizate de întreprinderi mari este de 40% din costurile eligibile pentru Bucureşti-Ilfov şi 50% pentru restul ţării. Dacă proiectul este însa iniţiat de o întreprindere mică, se vor rambursa 60% în Bucureşti-Ilfov şi 70% în restul regiunilor.
