Drepturi şi impozite

Ana Dincă

Managing Partner

Audit One

office@auditone.ro

Potrivit art. 21 din O.G. nr. 8/2007, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lânga acestea, în activitate sau pensionari, beneficiază în mod gratuit, de asistenţă medical, medicamente şi proteze, în condiţiile respectării prevederilor legale privind plata contribuţiei la asigurări sociale de sănătate.
Potrivit art. 23 alin. 2 din O.G. nr. 8/2007 în perioada concediului de odihnă, personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecăoreşti şi al parchetelor de pe lânga acestea beneficiază, o singură data pe an, de transport gratuit dus-întors între localitatea de domiciliu şi localitatea din ţara în care îşi petrece concediul de odihnă, sau de decontarea valorii a 7,5 litri carburant la suta de kilometri, în cazul în care deplasarea între localitatea de domiciliu şi localitatea din ţara unde îşi petrece concediul se face cu autoturismul.
Potrivit art. 80 din Legea nr. 303/2004 republicată, judecătorii şi procurorii beneficiază anual de 6 călătorii în ţară dus-intors, gratuite, la transportul pe calea ferată clasa I, auto, naval şi aerian sau de decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru 6 călătorii dus-întors, în cazul în care deplasarea se efectuează cu autoturismul.
Vă rugăm să ne precizaţi ce impozite (16%, 9,5%, 6,5%) se reţin pentru drepturile menţionate mai sus.

Roxana Iordache, Giurgiu

Am reţinut că aţi dori să cunoaşteţi modul de impozitare privind remuneraţiile personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti, aşa cum este reglementat prin Ordonanţa nr. 8/2007, precum şi al avantajelor acordate judecătorilor şi procurorilor prin Legea 303 din 2004.

Impozitarea acestor venituri obţinute de persoane fizice se face conform regulilor şi cotelor din Codul Fiscal. Impozitul se reţine la sursă în cotă de 16% aplicat la suma brută primită.

În ceea ce priveşte celelalte contribuţii legate de veniturile dintr-o relaţie de muncă acestea au alte reglementări.

Astfel, contribuţiile la asigurările sociale de sănătate sunt reglementate de Legea nr. 95 din 2006 care, la art. 257 alin. 2, prevede că sunt venituri impozabile veniturile asupra cărora se calculează contribuţia lunară a persoanei asigurate, astfel:

a) veniturile din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit;

b) veniturile impozabile realizate de persoane care desfăşoară activităţi independente care se supun impozitului pe venit. Dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuţia, aceasta nu poate fi mai mică decât cea calculată la un salariu de bază minim brut pe ţară, lunar.

c) veniturile din agricultură supuse impozitului pe venit şi veniturile din silvicultură, pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator şi nu se încadrează la lit. b);

d) indemnizaţiile de somaj.

Veniturile obţinute în baza O.G. nr. 8 din 2007 şi a Legii nr. 303 din 2004 sunt venituri asimilate salariilor şi pe cale de consecinţă pentru acestea se datorează contribuţii de sănătate.

Contribuţia la asigurarile sociale, dacă persoanele nu mai au altă relaţie de muncă (dacă nu sunt salariaţi) este obligaţia celui care primeşte sa-şi facă asigurare, în condiţiile în care realizează venituri mai mari de trei salarii medii brute pe economie anual. Aceste prevederi sunt reglementate de art. 4 din Legea nr. 19 din 2000.