Vânzarea unui teren, ajutor de stat?
*) La solicitarea petentului, nu-i dezvăluim numele
O vânzare de terenuri şi clădiri ca urmare a unei proceduri de licitaţie deschisă şi necondiţionată, care a făcut obiectul unei publicităţi suficiente, care are aparenţa unei vânzări publice, în cadrul căreia se acceptă cea mai bună sau unica ofertă, se face prin definiţie la valoarea de piaţă şi, în consecinţă, nu reprezintă ajutor de stat. Nu este relevant faptul că anterior procedurii de licitaţie a fost efectuată o evaluare diferită a terenului şi clădirii, de exemplu în scopuri contabile sau pentru a se stabili o valoare de licitare minimă iniţială.
O ofertă a făcut „obiectul unei publicităţi suficiente” atunci când este publicată în mod repetat, pe o perioadă rezonabil de lungă (două luni sau mai mult), în ziarele de difuzare naţională, în revistele de proprietăţi imobiliare sau în alte publicaţii specializate şi prin intermediul agenţilor imobiliari, adresându-se unei game largi de potenţiali cumpărători, astfel încât să poată ajunge la cunoştinţa acestora.
Planurile de vânzare de terenuri şi clădiri care, datorită valorii ridicate a acestora sau altor caracteristici, ar putea să atragă investitori care operează la scară europeană sau internaţională, ar trebui anunţate în publicaţii de circulaţie internaţională. Asemenea oferte ar trebui, de asemenea, să fie făcute cunoscute prin intermediul agenţilor care sunt în contact cu o clientelă europeană sau internaţională.
O ofertă este „necondiţionată” atunci când orice cumpărător, indiferent dacă desfăşoară sau nu o activitate economică şi indiferent de tipul activităţii economice, poate achiziţiona terenul şi clădirea şi le poate utiliza în interes propriu. Pot fi impuse restricţii pentru a se preveni prejudicii publice, din raţiuni de protecţie a mediului sau pentru a se evita ofertele cu scop pur speculativ. Dispoziţiile naţionale în materia amenajării teritoriului, care impun proprietarilor restricţii în folosirea terenului şi clădirii, nu afectează natura necondiţionată a unei oferte.
În cazul în care vânzarea este însoţită de o condiţie în baza căreia viitorul proprietar trebuie să-şi asume, în beneficiul autorităţilor publice sau în interesul public general, obligaţii specifice – altele decât cele care decurg din legislaţia naţională generală, dintr-o decizie a autorităţilor de planificare sau care sunt legate de protecţia şi conservarea generală a mediului şi de sănătatea publică – oferta trebuie considerată „necondiţionată”, în sensul definiţiei anterioare, numai dacă toţi potenţialii cumpărători ar trebui şi ar avea posibilitatea să îndeplinească respectiva obligaţie, indiferent dacă desfăşoară sau nu o activitate economică şi indiferent de natura acestei activităţi economice.
