Consultanță fiscală
“pe mai multe fronturi”

Emilia Dragu

Partner

TaxHouse

inteviu cu: Emilia Dragu, Partner, TaxHouse

Fidelitatea clienţilor noştri conduce, practic, la implicarea noastră în proiecte extrem de diverse, abordând probleme “pe mai multe fronturi”, uneori simultan, astfel încât ajungem să cunoaştem extrem de bine particularităţi ale business-ului fiecărui client, fapt care ne şi permite să oferim soluţii inovatoare

Sunteţi partner la TaxHouse, una din firmele importante în peisajul consultanţei fiscale din România. Din această poziţie, puteţi face o scurtă prezentare a TaxHouse precum şi a domeniilor abordate cu prioritate.

TaxHouse este un cabinet independent de consultanţă fiscală, afiliat reţelei TAXAND, prima reţea globală de firme independente de consultanţă fiscală. După prăbuşirea Enron în 2002, peisajul consultanţei fiscale în întreaga lume s-a schimbat radical. Andersen, cea mai mare reţea internaţională de consultanţi fiscali a dispărut. În Statele Unite ale Americii s-a aprobat o nouă legislaţie care stabilea reguli de independenţă a serviciilor de audit şi certificare, reguli similare fiind adoptate imediat şi în state Europene.

S-a creat astfel o cerere pentru servicii de consultanţă fiscală independente, separate de audit. În acelaşi timp, complexitatea sistemului fiscal internaţional a înregistrat creşteri substanţiale, amplificând astfel şi cererea de expertiză a unor consultanţi cu capabilităţi globale.

TAXAND a luat fiinţă în martie 2005, având nouă fondatori, firme de consultanţă fiscală din: Franţa, Luxemburg, Spania, Statele Unite, Elveţia, Germania, India, Suedia şi Italia, conduse de parteneri de prestigiu din companii internaţionale, în general foşti consultanţi Arthur Andersen. Restul membrilor (în prezent, peste 40, câte unul per ţară) au aderat la reţea în urma invitaţiei TAXAND, în baza analizei unui complex de criterii.

TaxHouse a luat fiinţă un an mai târziu, în mai 2006, primind imediat după înfiinţare invitaţia TAXAND de aderare la reţea.

TaxHouse este numele sub care o echipă de parteneri şi specialişti cu excelente cunoştinţe de legislaţie fiscală, îşi oferă serviciile profesionale clienţilor care îndeplinesc, la rândul lor, o serie de criterii de acceptare. Echipa TaxHouse se alătură astfel consultanţilor TAXAND, oferind clienţilor săi o bază comună de expertiză la nivel internaţional, de soluţii fiscale inovatoare în ceea ce priveşte tranzacţiile transfrontaliere, precum şi de oportunităţi de planificare fiscală.

Abordănd exclusiv un domeniu de nişă, consultanţa fiscală, şi având experienţa necesară, ne-am putut permite să dezvoltăm o echipă de specialişti care să “atace” cu succes şi indiferent de complexitate, orice aspect privind impozitele din România.

Nu pot spune că abordăm cu precădere anumite domenii. În general, fidelitatea clienţilor noştri conduce, practic, la implicarea noastră în proiecte extrem de diverse, abordând probleme “pe mai multe fronturi”, uneori simultan, astfel încât ajungem să cunoaştem extrem de bine particularităţi ale business-ului fiecărui client, fapt care ne şi permite să oferim soluţii inovatoare.

Structurarea investiţiilor, fuziuni şi achiziţii, structurarea eficientă din punct de vedere fiscal a lanţurilor de producţie–distribuţie, în strânsă legătură şi cu implicaţiile privind impozitarea indirectă, restructurări în scopul optimizării fiscale la nivelul grupului, due diligence fiscal ar fi câteva dintre serviciile pe care le furnizăm în mod curent. Experienţa cumultată a consultanţilor noştri permite asistenţa privind activităţile din România ale unor companii globale şi mari companii locale, care acţionează în domeniile: bancar, asigurări şi piaţa de capital, investiţii private, leasing, energie, farmaceutice, bunuri şi servicii de larg consum, imobiliare, autovehicule, infrastructură.

Afilierea la o structură internaţională presupune îndeplinirea unor condiţii dar şi obţinerea unor avantaje. Enumaraţi unele dintre acestea.

TAXAND are o singură firmă membră per ţară. Noii membri sunt invitaţi să adere şi sunt votaţi în Comitetul Executiv Global al TAXAND. Pentru a deveni membru TAXAND, potenţialii candidaţi sunt obligaţi să îndeplinească o serie de condiţii, conturate în jurul a două elemente principale: echipa de specialişti şi clienţii companiei. Mai exact, un element foarte important luat în calcul îl reprezintă reputaţia echipei de specialişti ai firmei (parteneri, directori, manageri), reputaţie care trebuie să fie deosebită.

În mod firesc, una dintre metodele în care se poate analiza această reputaţie este dată de clienţii cu care firma respectivă este în contact de afaceri. Astfel, portofoliul de clienţi al firmei constituie un foarte important criteriu de selecţie pentru afilierea la reţeaua TAXAND.

O altă condiţie esenţială pentru apartenenţa la reţeaua TAXAND o reprezintă domeniul de activitate, şi anume consultanţa fiscală – în formulele agreate în conformitate cu legislaţia specifică fiecărei ţări. În nici un caz o societate afiliată reţelei TAXAND nu poate oferi servicii de audit. Alte criterii sunt legate de ritmul de creştere şi strategia de marketing. Reţeaua TAXAND are criterii stricte de evaluare a noilor companii membre, care ţin cont de poziţionarea pe piaţă a acestora, calitatea serviciilor prestate, onorariile practicate s.a. În prezent, reţeaua este formată din peste 2.000 consultanţi fiscali şi 300 de parteneri.

Parteneriatul cu reţeaua globală înseamnă, în primul rând, difuzarea, la nivel internaţional, a unui set de valori, pasiunea pentru fiscalitate fiind una dintre ele. Membrii reţelei colaborează activ, împărtăşesc cunoştinţe şi resurse, punând în comun expertiza şi experienţa, astfel încât să furnizeze servicii de consultanţă de cea mai înaltă calitate. Avem un buget de marketing comun, avem un program global de training şi pregătire a personalului, baze de date şi cunoştinţe împărtăşite la nivel global de firmele membre. Avem, de asemenea, leaderi pe linii de business, care au sarcina de a coordona din punct de vedere tehnic toate resursele TAXAND. Sunt stabilite anumite linii directoare care trebuie respectate de toate firmele membre. Avem standarde de calitate, avem clienţi globali consiliaţi de toţi membrii TAXAND. Coeziunea astfel formată este absolut impresionantă.

Recunoaşterea pieţei a venit imediat, ca o încununare a eforturilor depuse de toţi membrii TAXAND: decernarea, de două ori consecutiv în acest an, de către International Tax Review, secţiunile Europa şi America, a titlului “Best Newcomer” (cel mai bun nou membru al pieţei de consultanţă fiscală din ultimii 5 ani). Aceasta, pe langă câştigarea, de către câteva firme membre din Europa şi Asia, a premiului individual “Best Tax Firm”.

Apartenenţa la reţeaua TAXAND a oferit de la bun început TaxHouse o credibilitate sporită în faţa potenţialilor clienţi. În acelaşi timp, TaxHouse colaborează activ cu membrii din reţeaua TAXAND în realizarea unor proiecte complexe, cu implicaţii fiscale internaţionale. Există o bază comună de clienţi globali, companiile afiliate în reţeaua TAXAND putând să asigure optimizarea fiscală globală a business-ului clienţilor respectivi la nivel internaţional. În plus, consultanţii TaxHouse beneficiază de traininguri specializate şi au acces la baze de date şi resurse comune de cunoştinţe.

Prin ce se diferenţiază serviciile oferite de TaxHouse? Care sunt atuurile în competiţia cu celelalte firme de profil?

Independenţă, rapiditate, apropierea de clienţi, reţeaua – ar fi cele mai importante elemente care diferenţiază serviciile TaxHouse de cele ale oricărui alt competitor.

Independenţa este principalul motiv pentru care TaxHouse a luat fiinţa, şi criteriul fundamental al existenţei TAXAND. Idependenţa faţă de serviciile de audit şi certificare contabilă ne permite practic să ne concentrăm exclusiv asupra consultanţei fiscale, fără să fim nevoiţi să cheltuim timp şi resurse pentru a îndeplini proceduri birocratice de soluţionare a conflictelor de interese vis-a-vis de proiecte de audit şi certificare contabilă.

Suntem singura firmă din România (şi aici nu mă refer la entitatea juridică, ci, mai mult, mă refer la brandul în sine) care oferă exclusiv servicii de consultanţă fiscală. Ne concentrăm astfel pe furnizarea unor soluţii fiscale inovative şi flexibile, în întâmpinarea nevoilor clienţilor noştri.

Rapiditatea cu care răspundem este o altă trăsătură care ne diferenţiază de firmele concurente. Şi mă refer aici în principal la competiţia formată din “Big Four”, întrucât ne adresăm aceluiaşi segment de piaţă. În acelaşi context, apropierea de clienţii noştri ne diferenţiază din nou de “Big Four”. În toate cazurile, din punct de vedere practic, clienţii au acces direct la partenerii TaxHouse, toţi consultanţi fiscali, fără ca această relaţie să fie gestionată de către un “engagement partner” de audit şi fără ca apelurile clienţilor noştri să fie direcţionate printr-un lung şir de secretare.

Din punct de vedere tehnic, această apropiere faţă de clienţi ne conduce la cunoaşterea amănunţită a diferitelor particularităţi ale business-urilor acestora, permiţându-ne astfel să inovăm, să oferim soluţiile perfecte din punct de vedere al legalitaţii lor în corespondenţă cu eficienţa rezultatului. Chiar deunăzi m-am surprins, alături de o colegă, că ne comportam amândouă ca două studente după un examen greu trecut în mod incredibil cu 10, întrucât găsisem şi testasem o soluţie tehnică pentru o problemă care părea fără rezolvare. Satisfacţia este cu atât mai mare, cu cât totul se desfăşoară cu multă pasiune.

Reţeaua este, din nou, elementul care ne diferenţiază. De această dată ne apropie până la identificare de “Big Four, sau cel putin de ceea ce am lăsat în urmă în Andersen, şi ne diferenţiază de oricare dintre ceilalţi consultanţi. După cum am menţionat mai devreme, nu numai că dispunem de baze de date comune, atât de cunoştinţe, cât şi de clienţi, dar şi interacţionăm frecvent pentru a oferi clienţilor noştri cele mai bune servicii.

Numai o reţea cu acoperire globală poate asigura furnizarea unor servicii de consultanţă fiscală internaţională de calitate, care să răspundă cerinţelor complexe ale unui business transnaţional.

În activitatea dvs. intraţi vrând–nevrând în contact cu unele organisme profesionale. Cum caracterizaţi colaborarea cu acestea?

Colaborarea noastră cu organismele profesionale este relativ la început de drum, dar cu perspective frumoase. Camera Consultanţilor Fiscali este organismul profesional de care aparţinem, deşi unii dintre noi sunt şi membri ai C.E.C.C.A.R. sau ai International Fiscal Association (IFA).

Camera Consultanţilor Fiscali este, după cum spuneam, la început de drum. Se adaptează din mers. Eu o percep încă, totuşi, ca având o componenţă destul de eterogenă: consultanţii fiscali inactivi, contabilii consultanţi fiscali, firmele mari de consultanţă fiscală cu expertiză preponderent internaţională.

Puse la un loc, aceste trei categorii principale de membri nu interacţionează încă suficient. Mă refer în special la interacţiunea din timpul trainingurilor organizate de C.C.F., în care nivelurile de cunoştinţe ale consultanţilor, ca şi experienţa acestora, sunt extrem de diferite – ceea ce dă naştere la o serie de discuţii sterile pentru unii, insuficient de detaliate pentru alţii, deci la o nemulţumire neexprimată fie de unii, fie de ceilalţi, vis-a-vis de eficienţa cursurilor respective (mă refer la cursurile obligatorii).

Însă, după cum spuneam, Camera este încă la început de drum, şi mă aştept ca în timp lucrurile să se sedimenteze.

Când vine vorba de fiscalitatea din România, invariabil enunţul este: impozite multe şi mari. Cât e realitate şi cât e legendă (necunoaştere) în acest enunţ?

Foarte grea întrebare: este şi legendă şi realitate. Nu cred că numărul impozitelor “fiscale” este cel care a determinat acest enunţ, şi nici cuantumul lor (cu excepţia, poate, a contribuţiilor sociale), ci mai degrabă eterogenitatea reglementărilor. Chiar şi în prezent, vorbind de Codul fiscal, regăsim în el termeni definiţi diferit de la un Titlu la altul, sau utilizări de termeni care, deşi fac trimitere la legislaţia specială (de exemplu, în domeniul pieţelor financiare şi de capital), sunt definiţi complet diferit de aceasta.

Acest lucru creează pe de o parte o foarte dificilă interpretare şi corelare a Codului fiscal cu alte acte normative în vigoare, sau chiar cu propriile reglementari în materie de interacţiune a taxelor.

Mai mult, acest aspect se regăseşte absolut pregnant în reglementările privind contribuţiile sociale. Acestea sunt atât de vaste şi necorelate, încât sunt aproape imposibil de înţeles şi interpretat.

Din punct de vedere al mărimii impozitelor, trebuie nuanţat atât sistemul de raportare, cât şi metoda de măsurare: cifre absolute, procent (şi dacă da, din ce bază) etc. Politica fiscală, odată construită, trebuie menţinută şi rafinată, pentru a crea stabilitate şi pentru a-şi atinge ţelurile. În măsura în care politica fiscală este modificată din considerente de incoerenţă a politicii bugetare, acest lucru se repercutează imediat la nivel subiectiv în percepţia plătitorului asupra sarcinii sale fiscale.

Sunteţi, ca firmă de consultanţă, interfaţa între contribuabil (societate comercială) şi stat. Ce are de reproşat primul în ceea ce priveşte modul de lucru a instituţiilor statului în domeniu?

În general, teama de răspundere a funcţionarilor în luarea deciziilor. În particular, înţeleg foarte bine această teamă, deci nu îi critic pe funcţionari, ci critic sistemul legislativ care nu îi protejează suficient. De aici, aparenta lipsă de flexibilitate, uneori de înţelegere a anumitor aspecte. Şi reproşez lipsa unei administrări coerente şi susţinute.

Sunt situaţii în care firmele nu se pot descurca fără ajutorul unui consultant în domeniu. Enumeraţi câteva.

Da, sunt numeroase astfel de situaţii. În general, tot ce este legat de planificare fiscală internaţională. Mă refer, spre exemplu, la structurarea investiţiilor, a lanţurilor de producţie–distribuţie; totul trebuie analizat de specialişti în taxele şi impozitele statelor în care se desfăşoară tranzacţiile respective.

Impozitul unic de 16% – succes sau eşec?

Succes. Singura poticneală provine, după mine, din faptul că prezentul Cod fiscal nu a fost gândit, din punct de vedere structural, pentru cota unică. De aici, o serie de incoerenţe majore în aplicarea practică a sistemului cotei unice, cum ar fi de exemplu cazul tranzacţiilor persoanelor fizice şi juridice, rezidenţi sau nerezidenţi, pe pieţele de capital.

Însă, dacă abordăm cota unică prin prisma echităţii fiscale, există opinii conform cărora sistemul cotei unice nu respectă acest principiu. După părerea mea, această afirmaţie este eronată.

Codul fiscal enunţă principiul echităţii fiscale la nivelul persoanelor fizice ca “impunerea diferită a veniturilor, în funcţie de mărimea acestora”. “Impunerea diferită” nu înseamnă însă neapărat impunerea cu cote diferite de impozit, întrucât impunerea se realizează prin aplicarea cotei unui impozit la baza lui de calcul. Prin urmare, cu cât baza de calcul (venitul brut) este mai mare, cu atât impozitul este mai mare, deci impunerea se diferenţiază oricum.

În acelaşi context, nu reprezintă echitate fiscală faptul că o anumită categorie de contribuabili contribuie doar cu 10% din venitul lor brut la cheltuielile statului, iar alţii cu 60%. Este echitabil ca, în sume absolute, contribuţiile să fie diferite, aplicând însă aceeaşi cotă de impozit. În niciun caz “egalizarea” veniturilor nete ale contribuabililor printr-un sistem de cote progresive de impozitare nu va asigura echitatea fiscală.

Care sunt cele mai presante două probleme din domeniul fiscalităţii care îşi aşteaptă rezolvarea?

În primul rând, instabilitatea cadrului legislativ. Însă, atât timp cât politica bugetară are lacune, nu se poate ajunge la stabilitatea politicii fiscale, oricâte angajamente s-ar lua în acest sens.

În al doilea rând, aş menţiona implementarea incompletă a legislaţiei comunitare în domeniul impozitelor directe (impozit pe profit, impozit pe dividende, impozit pe dobânzi), cum ar fi nemenţionarea în legislaţia românească a prevederilor “2004 Savings Agreement” – Tratatul dintre Uniunea Europeană şi Elveţia, care prevede măsuri echivalente cu cele conţinute de Directiva 2003/48/EC privind impunerea veniturilor din economii sub forma plăţilor de dobânzi. Acest tratat prevede, pe lângă scutirea de impozit a veniturilor din dobânzi obţinute de persoane fizice, şi scutirea de impozit pe venitul nerezidenţilor a dividendelor, dobânzilor şi redevenţelor între companii din Uniunea Europeană, respectiv Elveţia.

În al treilea rând, aş vorbi de corelarea definiţiilor termenilor utilizaţi în Codul fiscal, din punct de vedere al impozitelor directe.

În al patrulea rând, sunt numeroase ajustări şi perfecţionări ale Codului fiscal, discutate cu Ministerul Economiei şi Finanţelor în cadrul reuniunilor Foreign Investment Council şi care işi aşteaptă, la un anumit moment, adoptarea.

A fost o vreme când se vorbea cu orice prilej de incapacitatea statului de a colecta taxele şi impozitele. În ultimul timp – tăcere. Au rezolvat instituţiile statului această problemă? S-au disciplinat contribuabilii?

Să fim sinceri. Statul a fost întotdeauna capabil să-şi colecteze creanţele. Din 2005 până în prezent, s-au adoptat mai multe măsuri care să redreseze punctual deficienţele existente şi s-au coordonat mai bine eforturile de colectare.

Se poate vorbi în acelaşi timp şi de o disciplinare a contribuabililor, întrucât A.N.A.F. a devenit, în timp, un “brand” puternic.

De asemenea, un foarte mare impact l-a avut şi renunţarea la facilităţile fiscale şi facilităţile de plată eşalonată a datoriilor, în sensul neacordării de noi astfel de facilităţi şi al urmăririi cu precadere a celor în derulare.

Offshore sau dezvoltare gradată în condiţiile fiscalităţii din zona de desfăşurare a activităţii?

Când un business are la bază substanţă economică el se poate stabili oriunde în lume respectând principiul libertăţii de circulaţie a capitalurilor. Este de datoria statelor de a-şi proteja interesele în sensul adoptării unor măsuri fiscale favorabile, dar nu discriminatorii şi, mai mult, în relaţie cu statele Spaţiului Economic European, care să nu îngrădească libera circulaţie. Deci nu există un răspuns exact la întrebarea dumneavoastră.

Aşa-numitele “paradisuri fiscale” se elimină treptat, datorită încheierii acordurilor bilaterale privind schimbul de informaţii între ele şi statele membre UE, inclusiv România.

În funcţie de domeniul de activitate, o planificare corectă a strategiei de afaceri care să ţină cont, însă, şi de sistemul fiscal al ţării în care se operează, poate aduce cu sine optimizări de costuri fiscale la nivelul grupului. De asemenea, implementarea, aflată în stadiul discuţiilor la nivelul Comisiei Europene, a unui sistem comun consolidat de impozitare, care să aibă la bază aceleaşi principii de calcul a impozitului pe profit, ar putea conduce la importante reduceri de costuri la nivelul entităţilor care operează în Uniunea Europeană.

Consultanţa presupune soluţii la “Cum trebuie făcut”, dar şi la “Cum se poate evita/reduce/optimiza un impozit”?

Da, amândouă aspecte enunţate sunt “obiect” al activităţii de consultanţă. În primul rând consultanţa presupune înţelegerea business-ului clientului. Întrebarea la care se răspunde în general mai întâi este “cum trebuie făcut în situaţia de faţă”; urmează apoi soluţii la: “dacă” se poate optimiza un cost fiscal (individual sau cumulat); “cum” se poate face acest lucru; “cât” poate fi saving-ul.

Orice structurare sau restructurare de business trebuie să aibă în vedere, alături de raţiunile de business, şi optimizarea costurilor fiscale. Aici intervine rolul consultantului sau, mai degrabă, al echipei de consultanţi, abilitatea acestora de a identifica posibilităţile de “saving” şi de a oferi structura ideală pentru implementarea acestui obiectiv.

Ce este frumos şi ce este urăt în fiscalitate?

Fiscalitatea este ca matematica: o ştiinţă exactă, care lasă însă loc la multă creativitate. Frumuseţea constă în găsirea unei soluţii la o problemă abstractă şi punerea ei într-o teoremă, într-o ecuaţie, într-o regulă de urmat. Urât este faptul că, deşi au o diplomă, nu toţi cei care au trecut prin şcoală ştiu matematică.

Emilia Dragu

• Consultant fiscal, Partener TaxHouse
• A ocupat funcţii de conducere în firme de consultanţă multinaţionale (Ernst & Young, Arthur Andersen) şi în instituţii ale administraţiei centrale (consilier al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, director executiv – Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili din A.N.A.F., director general adjunct – Direcţia generală de legislaţie impozite directe din M.E.F.)
• Absolventă a A.S.E. Bucureşti, Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale
• Autor şi coautor al unor lucrări de specialitate din domeniul fiscalităţii