Contractul de leasing
aspecte contabile şi fiscale
- Operaţiunile de leasing au ca obiect bunuri imobile prin natura lor sau care devin imobile prin destinaţie, precum şi bunuri mobile aflate în circuitul civil, cu excepţia înregistrărilor pe bandă audio şi video, a pieselor de teatru, a manuscriselor, a brevetelor, a drepturilor de autor şi a bunurilor necorporale
- Tratamentul fiscal în cazul contractelor de leasing, atât în cazul celor financiare cât şi în cazul celor operaţionale, pune accent pe respectarea concomitentă a Codului fiscal, pe aplicarea înregistrărilor contabile actualizate şi pe cunoaşterea normelor de drept comercial
- Încadrarea operaţiunilor de leasing se realizează avându-se în vedere prevederile art. 7 alin. (1) pct. 7 şi 8 din Codul fiscal şi clauzele contractului de leasing
În Codul fiscal publicat în 2007, Legea nr. 533/2004, Legea nr. 287/2006 şi Legea nr. 241/2007 se subliniază necesitatea îndeplinirii condiţiilor de fond şi formă pe care trebuie să le conţină un Contract de leasing. Neîndeplinirea acestor condiţii duce la lipsa de valabilitate şi la nulitatea acestuia. Toate acestea conduc la imposibilitatea de a deduce fiscal achiziţiile sau vânzările ce au la bază un astfel de contract.
Codul fiscal prevede în art. 25, Contracte de leasing, alin. 1 si 2:
Art. 25. - (1) În cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, în timp ce în cazul leasingului operaţional, locatorul are această calitate. Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de către utilizator, în cazul leasingului financiar, şi de către locator, în cazul leasingului operaţional, cheltuielile fiind deductibile, potrivit art. 24.
(2) În cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobânda, iar in cazul leasingului operaţional locatorul deduce chiria (rata de leasing).
De aceea trebuie respectate:
Art. 6. - (1) Contractul de leasing trebuie să cuprindă, pe lângă părţile contractante, cel puţin următoarele elemente:
a) clauza privind definirea contractului de leasing ca leasing financiar sau operaţional;
b) denumirea bunului care face obiectul contractului de leasing şi caracteristicile de identificare a acestuia;
c) valoarea ratelor de leasing şi termenul de plată a acestora;
d) perioada de utilizare în sistem de leasing a bunului;
e) clauza privind obligaţia asigurării bunului;
f) valoarea totală a contractului de leasing.
(2) Contractul de leasing financiar trebuie să cuprindă, pe lângă elementele prevăzute la alin. (1), următoarele:
a) valoarea de intrare a bunului;
b) valoarea reziduală a bunului convenită de părţi, când este cazul;
c) valoarea avansului;
d) rata de leasing.
(3) Părţile pot conveni şi alte clauze.
NOTĂ:
Este important să înţelegem următoarele expresii pentru a nu denatura valoarea contabilă a bunurilor:
- - valoare de intrare: valoarea la care a fost achiziţionat bunul de către finanţator, respectiv costul de achiziţie
- - valoare totală: valoarea totală a ratelor de lea-sing la care se adaugă valoarea reziduală
- - valoare reziduală: valoarea la care, după achitarea de către utilizator a tuturor ratelor de leasing prevăzute în contract, precum şi a tuturor celorlalte sume datorate conform contractului, se face transferul dreptului de proprietate asupra bunului către locatar/utilizator şi este stabilită de părţile contractante
- - rata de leasing: în cazul leasingului financiar, cota-parte din valoarea de intrare a bunului şi dobânda de leasing, care se stabileşte pe baza ratei dobânzii convenite prin acordul părţilor, iar în cazul leasingului operaţional, chiria se stabileşte prin acordul părţilor
